Bulgaria de 1 mai. Frumusetile naturii. Cascadele de la Krushuna, Pestera Devetashka si craterele din sosele

După ce cu o noapte înainte îl căutasem pe internet pe domnul Lefterov atât de intens, încât sigur sughiţa în mormânt şi îşi dorea să fie găsit în analele google-ului, dimineaţa nu a fost chiar uşoară. Vremea ploioasă nu era prielnică trezitului cu noaptea în cap şi nici micul dejun cu parizer şi ouă fierte nu suna apetisant. După masă cu şi mai multă greutate ne-am adunat cu toţii la maşini. Eram ca-n filmele cu Stan şi Bran. Când credeai că suntem pregătiţi dispărea câte unul din peisaj. În consecinţă altul pleca după el. Căutatul se întorcea suav ca un ghiocel dar cel ce plecase după el nu şi tot aşa. Un melc ce îşi plimba casa pe o balustradă metalică se uita şi la noi şi râdea de i se bălăngăneau antenele. Ne depăşise la metri parcurşi în acea dimineaţă. Dar şi când ne-am luat avânt şi ne-am adunat toţi în maşini. Duşi am fost.

Melc macro

Melc bulgăresc 

Printre picături de ploaie şi câmpuri de rapiţă am gonit spre primul obiectiv al zilei, Cascadele de la Krushuna. Până la cascade pe lângă câmpurile de rapiţă am avut parte şi de câteva oraşe parcă uitate undeva în anii comunismului. Mi-au adus aminte de copilăria trăită pe vremea lui Ceaşcă dar parcă nici atunci nu erau oraşele atât de gri.

Deoarece au trecut aproape trei ani de la vizită, şi nici nu m-au impresionat cine ştie ce, despre Cascadele de la Krushuna nu prea am ce povesti. Îmi aduc aminte că era multă vegetaţie, o pădure verde şi deasă, mult prea cald pentru acea perioadă a anului, umed, noroios şi foarte aglomerat, cam ca la Bălea în plin sezon dar cu mai multă adrenalină. Supradoza a venit de la scările înguste şi alunecoase pe care urci. Urci şi te rogi să nu pici nici pe spate pentru că ai ceafa sensibilă şi nici pe faţă deoarece ai incisivi fotogenici.

Cascadele Krushuna (1)

Cascadele Krushuna (2)

Cascadele Krushuna (3)

În colţul din stânga puteţi observa un podeţ şi un om. Am ajuns şi eu acolo după ce am mai urcat câteva mai multe scări umede

Cascadele Krushuna (4)

Cascada principală. Apa cade de la o înălţime de 20m

Cascadele Krushuna (5)

Cascadele Krushuna (6)

Masa am servit-o în stil câmpenesc bulgăresc pe o masă acoperită cu o muşama nu foarte curată. Cel mai greu moment al zilei a fost cel în care am realizat că acea carne la grătar care arăta foarte bine, pe numele ei kebapche (кебапче), era de fapt o tocătură foarte grasă din care n-am putut mânca nici măcar un sfert.

Nu departe de cascade se află Peştera Devetashka, pentru noi al doilea obiectiv al zilei. La vederea ei mi s-a întărit convingerea că natura are cele mai minunate creaţii. Intrarea este de fapt un portal imens cu dimensiunile 30m înălţime şi 35m lăţime. Urmează o a doua cameră colosală de 25.000 mp şi cu înălţime variabilă, maximul fiind de 58m. Tavanul camerei s-a prăbuşit pe alocuri, e găurit în 7 locuri. Denumirea găurilor este “okna” iar dimensiunile lor sunt variabile, cea mai mare (Kilika) fiind 73x48m. Volumul de 643.000 mp a încoronat-o drept cea mai mare cameră din Bulgaria şi Peninsula Balcanică. E clar că aici nu suferi de claustrofobie.

Pestera Devetashka (1)

Portalul intrare

Pestera Devetashka (2)

Pestera Devetashka (3)

Pestera Devetashka (4)

Ne-am întrebat dacă am putea ajunge la marginea gropii prin exterior. Ne-ar fi plăcut să vedem şi de sus Devetashka dar s-a dovedit a fi destul de dificil. Ai mult de mers, nu există nici o potecă în schimb există multă multă vegetaţie de zici că eşti în jungla amazoniană.

La capătul sălii drumul se bifurcă. În dreapta se intră într-o altă cameră, rotundă, mult mai mică şi întunecoasă, care se numeşte Altar. În stânga era restricţionat accesul turiştilor, nu aveam voie să stricăm odihna liliecilor pe care peştera îi adăposteşte. Iarna colonia are 35.000 de suflete din 4 specii diferite Devetashka fiind una dintre cele mai importante 3 adăposturi de hibernare din Europa. Dar pe perioada unui an întreg se pot întâlni 15 specii de lilieci.

Pe lângă lilieci săpăturile arheologice au scos la iveală că peştera a fost locuită şi de oameni începând cu Paleoliticul Mijlociu. Alte perioade în care picior de biped a călcat prin Devetashka sunt Neolitic, Eneolitic, Epoca Bronzului şi a Fierului, perioada romană şi Evul Mediu.

Pestera Devetashka (5)

Poza e făcută la ieşirea din a doua cameră şi se vede intrarea peşterii în centru

Ca fapt divers aici s-a filmat o scenă din Expendables 2, cea în care avionul eroilor de sacrificiu face o aterizare forţată. În mare parte treaba de fapt e făcută pe calculator dar se văd şi arcadele spectaculoase la început.

Pestera Devetashka (6)

Pestera Devetashka (7)

Balcanii

Drumul de întoarcere, pentru diversitate am ales altul, ne-a oferit la ieşirea din localitatea Kakrina o panoramă faină a Munţilor Balcani.

2 thoughts on “Bulgaria de 1 mai. Frumusetile naturii. Cascadele de la Krushuna, Pestera Devetashka si craterele din sosele

  1. Cât am mai privit şi eu munţii ăia înzăpeziţi şi cât mi-am mai… promis să îi escaladez vara! Le-o veni şi loc rândul… (Noi am ajuns la cascade şi la peşteră la mijlocul lui mai 2016)

Leave a Reply

Your email address will not be published.