Despre voluntariat numai de bine!

remarcare-lotrului-prejba-voinesita-22

Munţii Lotrului sunt pe cât de sălbateci pe atât de neumblaţi de turişti. Logic. Potenţial turistic au, mai prost cu infrastructura. Pe mari porţiuni traseele nu sunt întreţinute, ca să nu zic inexistente. Munca a fost din plin pentru voluntari. Până la remarcarea / refacerea propriu-zisă traseului au fost zile întregi de recunoaştere, s-a orbecăit căutând drumul cel drept sau în coturi… pe unde duce poteca.

remarcare-lotrului-prejba-voinesita-43

Cel mai fain era prin păşuni, poieni, pajişti, adicătelea câmp deschis unde dezorientarea era mai mare decât dacă s-ar fi schimbat polii magnetici ai pământului. Până şi noi remarcatorii am orbecăit căutând semnele înaintaşilor. Gen un bolovan rătăcit cu un punct alb în moţ, săgeţi vopsite pe iarbă, stai că îmi aduc eu aminte că am trecut pe aici că vedeam din unghiul ăsta vârful ăla. În aceste zone este nevoie de stâlpi şi săgeţi indicatoare. Prin pădure era relativ simplu că aveai pe ce pune vopseaua, asta după ce te treceau sudorile de la curăţat copăcei cu macetuţa, toporişcuţa sau drujbuţa şi de la mutat buştenii căzuţi pe potecă.

Concluzia firească: e  nevoie de multă mâna de muncă, de spate puternic să care materialele (stâlpi, săgeţi, ciment, nisip, apă), e nevoie de voluntari. Ca să avem infrastructură montană (şi nu numai) trebuie să ne implicăm. Şi în general, ca să facem ceva în România zilelor noastre trebuie să ne implicăm. Nu trebuie să aşteptăm să ne dea cineva, nu o să se întâmple. Trebuie ruptă pisica-n două, cum zice o vorbă din popor. Trebuie schimbate mentalităţi, noi ca şi popor nu suntem obişnuiţi cu ideea de voluntariat. Suntem obişnuiţi să fim puşi la treabă (ca pe vremea răposatului) sau să ne iasă ceva altfel nu ne băgăm. Şi când te gândeşti că de fapt mulţumirea de la final e cea mai faină recompensă, ea îţi umple sufletul şi hrăneşte amintirile.

Că tot m-am ambalat, apropos de voluntariat,vreau să vă relatez o chestiune ce m-a uimit primăvara trecută în timp ce vizităm ruinele cetăţii Halmyris. Ghida ne povestea cum ruinele au fost reconstitute cu ajutorul armatei şi a 20 de voluntari AMERICANI, care au muncit o lună întreagă. Da, au venit americanii (pe care îi aşteptau bunicii noştri) şi ne reconstituie vestigiile. Q.E.D.

2 thoughts on “Despre voluntariat numai de bine!

  1. Voluntariatul a inceput sa fie destul de des intalnit in Romania, dar nu e destul promovat. Ma gandesc doar la cei care planteaza pueti de ani de zile sau la AMC sau la altii ca AMC si cati altii n-or fi prin toata tara, dar nu se stie mai nimic.
    Vestile despre voluntariat circula doar intre prieteni, in comunitati stranse, local si cam asta se intampla cu vestile bune, cu faptele bune.
    E pacat ca se intampla asa, dar noua generatie e deschisa spre voluntariat. Ma gandeam acum ca anii comunisti in care parintii nostri erau dusi la munca la camp si-au pus amprenta negativa asupra muncii benevole.

    1. Da, e mai des dar insuficient. Poate mi s-au innecat corabiile si sunt mai pesimista in ultima perioada dar cand peste tot ai parte in media doar de non-valori ce sa mai ceri acestui neam.

Leave a Reply

Your email address will not be published.