Secretul ciupercilor la cuptor

Nu-s masterchef, asta-i la laba gastei de ghicit. Nici nu-mi doresc sa fiu, am altele pe care sa-mi dovedesc ca pot. Dar de data asta inspirata de emisiunea de mare succes de la proteveu am ales sa va impartasesc o reteta buna de te lingi pe degete.

Ciuperci cu cascaval la cuptor cu cartofi si vin. Reteta e simpla. Ciupercutele se lasa fara codita si se spala cu simt de raspundere. Cartofii se curata si se spala cu acelasi simt de raspundere, apoi se presara cu sare, piper si cimbru iar la sfarsit se picura ulei si se amesteca… cu simt de raspundere… dar fara sa se sfarame cartofii.

Palariile ciupercilor se ung cu ulei si se aseaza pe tava langa cartofi, intru sfaraiala vesnica. Nu ne ramane decat sa asteptam, sa mirosim si sa facem poze. Iar pe la sfarsit sa punem 50 ml de vin alb sec amestecat cu usturoi si sa mai lasam 15 minute la cuptor opera de arta.

Da’ secretu stiti care e? CASCAVALU’ domne, cascavalu. Fiecare palariuta de ciupercuta tre’ sa fie umpluta cu bucati mai mari sau mai mici de cascaval. Si nu orice cascaval ci din acela de la SOVEJA. Am mai povestit de el. Si pe deasupra se presara cascaval ras, asta ca sa fim siguri ca va fi un real succes.

Cascavalul afumat de Soveja este produs dupa o reteta cunoscuta de oamenii locului – altfel nu ar mai fi unic. Ingredientul principal este laptele celor mai relaxate vaci din Romania. Ce Fulga, Milka sau La Vache qui rit… Luati d’aici vedete adevarate plimbandu-se pe cowwalk. Pe numele de scena Martolea, Miercurica, Joiana, Vinerica, Sanbotina si Dumana. Banui ca v-ati prins ca isi primesc numele functie de zilele in care s-au nascut.

Cowwalk cu Martolea, Miercurica, Joiana, Vinerica, Sanbotina si Dumana

Dimineata devreme doamnele vaci pleaca pe dealuri la pasunat si se intorc seara pe la apus. Isi stiu foarte bine locul si stapanul, niciodata nu se duc la alta poarta. Probabil vorba “Se uita ca vitelu’ la poarta noua” nu e degeaba. N-a luat notite de la mama-sa cum trebuie altfel nu era asa siderat.

Imi aduc aminte de bunica care acu’ cateva zile spune uitandu-se cu mandrie spre Dealu Mosului: “Ia uite-o, e prima. Ea conduce”. Nici n-avea cum sa nu o recunoasca la ce Godzilla de Vaca are. Sovejenii au mare grija de vacute, le hranesc cu cel mai bun fan si tain, le adapa doar cu apa proaspat scoasa din fantana, le mangaie si vorbesc cu ele. Iar vacile ii rasplatesc cu lapte mult si smantanos.

Cheagurile se fac de obicei din stomac de miel??? Dar aceasta este o informatie pentru care n-as baga mana in foc, vorba catorva reviste. Rezultatul se aseaza frumusel intr-o tiparnita si se lasa la afumat, la fum de rumegus si cetina de brad. Tiparnita are model, ca sa iasa produsu ochios. Imaginea conteaza.

Asa cum secretul retetei de mai sus este cascavalul sovejean tin sa precizez urmatoarele: si acesta are un secret. Anume, apa ce se foloseste la sararea lui. Ea provine din izvoarele sarate ale Sovejei, ascunse dupa dealuri, la aproximativ o ora jumatate de mers pe jos din capu’ satului Rucareni, adicatelea pe unde e grajdu lu’ bunica. Apa curgatoare ce vine din acele parti se cheama “Sarata” iar valea se cheama “Valea Saratii”.

Ulita copilariei –  Valea Saratii

In copilarie la interval de doua trei saptamani mergeam cu bunica “La Sare”, sa facem provizii. Proviziile necesare erau multe deoarece nu numai cascavalul ci si muraturile sau carnea de porc se conserva foarte bine cu apa sarata a izvoarelor. Saramura fiind grea nu puteam cara mult asa ca vizitele in zona erau dese, cheia marilor succese.

Izvoarele au fost testate inclusiv de specialisti francezi. Stimabilii au constatat efectele benefice in tratarea reumatismului si in echilibrarea chimica a organismului. No, de aia sunt asa echilibrata… daca pana si neoliticii foloseau apa din asta pentru mine de ce sa nu fie buna?

De pe Dealul Mosului spre Soveja si Rachitas

De pe Dealul Mosului spre Muntii Vrancei (fantezie in verde)

De pe Dealul Mosului spre Muntii Vrancei

Cateva date despre Soveja – este atestata documentar din preajma anilor 1620, odata cu asezarea pe meleagurile vrancene a taranilor mosneni fugiti din localitatile argesene Rucar si Dragoslavele de pe valea Dambovitei (tinutul Muscelului). Cei din Rucar s-au asezat pe valea Susitei formand satul Rucareni iar cei din Dragoslavele pe valea Dragomirnei, intemeind satul Dragosloveni.

“Strajuita spre apus de muntii Taua (1165 m), Zboina Neagra (1386 m), iar spre rasarit de dealurile Subcarpatice: Rachitasul Mare (927 m) si Rachitasul Mic (892 m); spre sud, se margineste cu dealurile Vrancei, Curmatura Sovejei si muntele Ghergheleului, iar spre nord cu dealurile Casinului si muntii Oituzului, hotarul mergand pe cumpana de ape dintre bazinul hidrografic al Susitei si al Casinului.” Albu Florica si Albu Iulian – Monografia Comunei Soveja

✅ Citește și: Iasi. Cultura, religie, moaste si Rotting Christ.