Viata la rasarit imobiliar

Acum ceva vreme, prin aprilie 2010, m-am hotarat (la anumite insistente) sa achizitionez o garsoniera in Bucuresti. O cerinta a fost sa fie intr-un bloc nou, proaspat construit, gen ansamblurile rezidentiale care au impanzit capitala ca paduchii. Dupa multe deliberari am optat pentru un rezidential cu un nume optimist, de inceput de zi, inceput de drum in sectorul 3 al capitalei. Complexul rezidential Rasarit de soare din Titan. Frumusel, rozaliu, curatel, cu paznici la intrare. La 5 minute de hypermarketul Auchan. A urmat hartogaraia de rigoare, dar totul s-a rezolvat pana la urma.

Sfat pentru neinitiati – aveti grija la cursul valutar mai ceva ca la sfintele moaste. Proprietarii ansamblurilor factureaza la cursul de vanzare al bancii cu care lucreaza, care nu e in nici un caz cursul BNR. Iar daca factura se incheie intr-o perioada cand creste cursul valutar se pot da din buzunar cateva zeci bune de milioane doar pe diferenta de curs. Din pacate eu nu am realizat cat de mare va fi discrepanta intre cursurile valutare. Imi asum aceasta neatentie. Sa trecem peste aceste detalii cu seninatea de care am dat dovada atunci si sa ajungem la partea frumoasa a vietii la Rasarit de soare.

It’s just me and the tramps
Together we will be the champs
And a bit of world won’t bring us down
I’m looking on the bright side of things
Receptia garsonierei s-a facut intr-o dimineata ploioasa, fara pic de soare pe cer. De fiecare data cand am vizitat viitorul cuibusor era ori vreme ploioasa, ori seara mai tarziu. Cert soarele nu batea pe strada mea, pe garsoniera mea. O sa vedeti putin mai tarziu de ce insist pe prezenta soarelui. Din fericire s-a rezolvat o alta treaba. Plouase si se adunase o baltoaca in balcon. Am zis eu ca nu e buna panta si mi-a zis ca se rezolva. Stiam de la o prietena a carei cunostinta locuia aici ca e o problema deoarece se aduna apa in balcon ca e prost facuta inclinatia si nu ajunge la scurgere. De adunat apa nu s-a adunat pana acum, sa nu fiu carcotasa.

Trece vremea, trece vremea. Reusesc sa imi stabilesc domiciliul pe la inceputul lui septembrie 2009 mai exact. Pentru inceput toate bune si frumoase pana la primul wk-end insorit, cand sunt si eu acasa pana la pranz. Sunt trezita de un pacanit. Constant si enervant. Era peretele. Eh, asta e. Are si el o zi mai proasta. A doua zi, duminica, cum da soarele ce sa auzi – iar pacane. Si tot asa de atunci pana acum. Nu l-am facut sa taca nicicum. Ma gandesc ca o fi Ana lui Manole zidita acolo si mi-e frica sa ii dau drumu. Ciudat ca vrea sa iasa numa’ cand ii bate soarele in zid.

Vine frigu, vine iarna, hopaaaaa vine si agentu termic in calorifere. Suntem anuntati regulamentar ca e decisa treaba – ne da drumu la caldura si sa avem grija la calorifere sa le aerisim…Incerc sa aerisesc caloriferele, nu stiu cat reusesc, da’ incerc. Plec la serviciu senina si cu caloriferele lasate la treapta 3… sa nu fie nici foarte cald da’ nici foarte rece cand ma intorc. Seara, in timp ce urcam pe scari cele doua etaje pana acasa aud de pe la etaju unu un huruit si un bocanit destul de ciudat. Ma intreb in sinea mea de unde. Culmea, raspunsul era la etajul doi la usa mea, in garsoniera mea, in bucataria mea si in camera mea… caloriferele bubuiau neintelese reglate la treapta 3. In schimb daca erau date la treapta 2 sau 4 nu mai bocaneau. Ori e rece ori e cald – cale de mijloc nu exista. Am neglijat ceva timp problema gandindu-ma ca nu am aerisit bine. Am chemat un prieten.. sau mai multi. Cica erau aerisite.

Anunt problema mai departe. Exista o garantie de 12 luni la finisaje prin contractul de vanzare cumparare si doream sa se rezolve fara sa dau nici un banut din buzunar. Domnul de la tehnic se misca rapid, anunta “vanzatoarea”. A doua zi eram deja contactata de instalator. Incep sa ii explic problema. “Stiti, bocane. Dar numa’ la 3 si daca…” Simpatic imi spune fara sa termin explicatia… stati domnisoara ca nu e nevoie. La scarile E si K am avut cele mai multe probleme. Nu stiu cine a muncit pe scarile alea da’ nu a facut treaba buna. Numa’ probleme am avut, numa reclamatii.

Vine domnul se rezolva problema, customeru (adica eu) multumit, treaba buna. Ehhh, de ce sa mearga asa bine din prima. La banii pe care i-am dat pe garsoniera, nu meritam mai mult. Bine ca macar sunt baieti buni – vin, repara.

Se strica clantele de la usi. La bucatarie si baie mai ales, acolo erau mai folosite. Asta e, reclamatie pentru niste clante nu fac. Le aranjez eu, ce sa vrei de la lucruri de unica folosinta.

Se strica dusul. Dupa 3 luni de utilizare. Daca m-as fi spalat toata viata la butoiu cu apa incalzita de soare si nu as fi stiut sa folosesc un dus intelegeam. Dar nu e cazul.

CONCLUZIE: Din pacate la receptia unui apartament nu se vad toate defectiunile. Imi pare rau ca am dat o suma de bani pe o locuinta noua ca sa am probleme cu caloriferele, cu dusul, cu clantele de la usi, sa pacane peretii cand bate soarele si asa mai departe… pacat ca la receptie nu era soare ca poate o refuzam cu tot avansul dat…

Parere personala – nu va lasati pacaliti de faptul ca achizitionati o locuinta cu niste dotari elementare. Iti iau ochii cu gresia, faianta, baia mobilata… totu pacane, bubuie, huruie. Sunt cateva functionale – ma intreb pentru cat timp.

Din fericire mai am pana se termina cele 12 luni de garantie, desi nu doresc sa sa se mai strice ceva.

3 thoughts on “Viata la rasarit imobiliar

  1. ma intreb: poti re returnezi garsoniera din aceste motive?!?! totusi, dai niste bani si ai niste drepturi (cel putin teoretic)

    din pacate, asta-i trendul peste tot….in asa zisele lumi civilizate! dar ar fii bine sa ne stim drepturile si sa luptam ptr ele…in cazul, ceva despagubiri se impun, ori sa-ti de-a o alta garsoniera in perfecta stare de functionare!

    1. Sincer nu m-am intrebat. Din pacate, asa cum discutam cu o prietena mai devreme, nu prea lupt pentru drepturile mele. La acel moment oricum obosisem dupa toate manevrele de achizitie / mutare / instalare incat faceam ceva doar daca imi pica tavanu in cap, adica “mai mult decat concretu”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.