“Cine se trezeşte de dimineaţă departe ajunge” spune proverbul în asentimentul căruia organizatorii turei erau. Eu în schimb, fire ce preferă să fie mângâiată de razele soarelui cât încă e în aşternuturi, nu eram chiar de acord cu afirmaţia. Pe de altă parte voiam să ajung departe. Decizii, decizii. Astfel, din vârful patului, într-una din camerele răcoroase ale cabanei Voina făceam analiza pe text a zicalei şi visam la o cafea fierbinte. Era doar 6 dimineaţa.
Programul primei zile se prezenta în halul următor. Plecare la ora 7:00 de la cabana Voina 950m., ascensiune pe culmea Văcarea, Vf. Văcarea 2068m., Vf. Tărâţoasa, Crucea Ateneului 2275m., coborâre la refugiul Iezer 2130m. unde urma să înnoptăm.
Traseul nu este dificil dar e de anduranţă. Pe indicatoare însumate sunt aproximativ 5 ore dar din experienţă zic că un timp mai aproape de realitate e de 6 spre 7 ore dacă vrei să şi respiri, eventual să admiri peisajul. Afirmaţiile nu sunt făcute ca să descurajeze turistul, consider doar că e bine să fie avizat de ore şi de lungimea traseului. La fel cum e bine să ştie şi de frumuseţile care li se oferă cu fiecare pas pe care îl fac către înălţimi.
Nici nu îţi dai seama în timp ce transpiri şi îţi verşi plămânii pe spinarea lată a Muntelui Văcarea că în spate se iţeşte dantela Craiului, eternul Bucegi şi cucuiata Leaota. În dreapta, de la distanţă, Păpuşa bate din gene iar în stânga Depresiunea Câmpulungului te invită să o descoperi dacă ai noroc de o zi senină.
Şi dacă în aceeaşi zi urci şi pe Iezerul Mic (vremea bună şi timpul rămas până la înserare ne-au permis luxul acestui mic circuit) ai parte de marea de munţi a Fagarasilor. Central şi semeţ dintre talazuri se ridică Moldoveanu cu ai lui 2544m care nu mai au nevoie de nici o prezentare. În caz că nu vă conving cele spuse poate pozele vă vor shimba părerea.
În dreapta Lacul şi barajul Râuşor
Piatra Craiului şi Bucegii
Spinările de munte sunt Piciorul Căţunului, Piciorul Iezerul Mare şi Plaiul lui Patru, cea mai lungă dintre ele
Plaiul Păpuşii şi Piatra Craiului
Moldoveanu, Viştea şi obârşia Văii Rele
Lespezi – Călţun, Negoiu şi strungile Doamne, Dracului şi Ciobanului
Capul Căţunului şi Iezerul Mare
Spectacolul naturii nu a constat doar în minunate panorame. Luna iunie ne-a bucurat privirea cu flori a căror denumire graţie domnului Stoica am aflat-o. Imaginile înflorate tot dumnealui i se datorează.
Potiraş
Smârdarul sau Bujorul de munte
Ochiul găinii
Brânduşa de primăvară
Piciorul Cocoşului
Mărţişor
Stupitul cucului
Curpen de pădure (o liană ce poate atinge 12m lungime în Delta Dunării)
Notă: Tura a fost organizată de către grupul Mecanturist. Le mulţumesc pentru revederea cu muntele preferat şi momentele faine petrecute împreună.
Acest articol participă la concursul “7 de-acasă” organizat de LumeaMare în colaborare cu Descoperă Delta Dunării. Poți participa și cu un text scris înainte de lansarea acestui concurs, dar nu mai vechi de un an, cu condiția să adaugi textul menționat mai sus.
Cum să nu dăm năvală, la asemenea minunăţii?!
Anul trecut am fost prima dată în Iezer Păpuşa – ambele ture pe zăpadă, în primăvară. Am rămas cu un gând principal: “De ce abia acum m-am urnit către Iezer?” 🙂 Tare-i frumooos!
Din traseul vostru, Crucea Ateneului am privit-o de jos, iar pe lângă Refugiul Iezer doar am trecut, în drum spre Lacul Iezer. Vine ea şi Văcarea în calea mea 🙂
Ioana chiar asa…. cum de n-ai ajuns pana acum? 🙂 Traseul pe culmea Vacarea este preferatul meu din toate traseele facuta in Iezer Papusa.