Ca-mi promovez mereu satul bunicilor e bine stiut. Toamna trecuta pe vremea aceasta povesteam cu dor in piept de el. A fost sa fie povestea mea de suflet desi putine cuvinte a mai avut. Fie vorba intre noi si patru pereti goi nici cu istorisirea emisa in lumea cea mare nu mi-e rusine deloc. Cum toamna a revenit draga de ea, cu tot cu ploile reumatice dragele de ele, m-am gandit si eu draga de mine sa revin cu o istorioara sovejeana.
Se spunea ca intr-o zi cu soare lipsa si cu doua dimineti o Andree plina de impuls fotografic (ceea ce nu o caracterizeaza defel) isi scotea din masina piciorusul delicat incaltat intr-un condur cu talpa Vibram calcand fix intr-o balta maloasa. Detalii demne de muritorii de rand fapt pentru care nu insist.
Eroina noastra isi viziteaza pe rand si oarecum in graba bunicii. Isi lasa fratele la socializare mai intensa dat fiind ca el e mai rara avis in ograda bunicilor fata de dansa. In tot acest timp ea imortalizeaza minunatiile toamnei. Floricele culese parca din picturile lui Luchian, picaturi si carcei de vita de vie, struguri aromati, boabe de grau ramase de la festinul pasaretului de curte, toate sunt prinse strans in pixeli pentru a fi eliberate spre vizionare mai tarziu. Adica acum:
Culorile toamnei
Organic food
Natura moarta cu cizme si topor
In drumul de intoarcere Andreea ia parte la o mica lectie de istorie. Viziteaza “Cimitirul Ostasilor Germani din Dragosloveni” unde se afla 194 de placi comemorative cu numele soldatilor germani cazuti pe dealurile si muntii Vrancei in luptele din Primul Razboi Mondial. Pe timpul verii voluntari germani (soldati dar si rezervisti) vin si ingrijesc mormintele. Ultima data au fost doua saptamani in vara lui 2011.
Pietre funerare la cimitirul ostasilor germani – Soveja
Informatiile eroina le-a aflat gratie bunicului ei. El i-a remarcat dorinta de a sti cat mai multe despre trecutul Sovejei fapt pentru care ii furnizeaza cat de multe informatii poate. De data aceasta i-a dat o brosura: “Circuitul monumentelor istorice din Vrancea”.
Taramurile vrancene au fost greu incercate intre 1916 – 1918. Mari confruntari au avut loc atunci, iar o buna parte a actualului judet Vrancea a fost sub ocupatie austro-germana pentru 3 ani. Astfel in Vrancea aproape fiecare sat are un monument al eroilor dedicate soldatilor romani cat si celor rusi, austrieci, maghiari, germani, etc. Acestea fiind zise mai jos gasiti alte monumente istorice descrise in brosura:
– Mausoleul Eroilor Marasesti, impresionant prin dimensiuni dar si prin arhitectura, stil. Scenele de lupta de pe cupola au fost sculptate in piatra de Ion Jalea si Cornel Medrea iar la interior cupola a fost pictata de Eduard Saulescu. In centrul mausoleului se afla sarcofagul lui Eremia Grigorescu, generalul ce a condus armata romana spre victorie la Marasti.
– Mausoleul Eroilor Marasti (unde am fost facuta pionier)
Pionier la Marasti
– Monumentul Unirii Focsani – realizat din granit rosu tot de Ion Jalea. Un monument frumos din punctul meu de vedere. L-am vazut de multe ori si tot l-as mai vedea.
– Mausoleul Eroilor Focsani
– Statuia Victoriei de la Tisita sau statuia Ecaterina Teodoroiu (sublocotenent român ce a luptat in Primul Razboi Mondial, gasindu-si sfarsitul în Bătălia de la Mărășești 1917). Confruntarea de la Marasesti a fost cruciala, exista posibilitatea ca armata germana sa ocupe intreaga Romanie ceea ce din fericire nu s-a intamplat. Placa comemorativa spune totul: “PE AICI NU SE TRECE”
– Borna de Hotar Focsani, amplasata din 13 septembrie 1931 in Piata Unirii este unul din cele mai importante simboluri ale Unirii. Timp de aproape jumatate de secol cele doua localitati Focsanii Moldovei si Focsanii Munteniei au existat despartite de paraul Milcovel. Localitatile au existat separate si dupa Unirea Principatelor pana in 1862 cand administratiile au fuzionat. De atunci a inceput amenajarea pietei din fata bisericii “Sfantul Ioan”. Una din inscriptiile aflate pe borna e concludenta: “Cetatenii Orasului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinta biruitoare. In acest loc era odinioara Pichetul de granita nr.47, la hotarul Milcovului, care despartea cele doua tari surori Moldova si Tara Romaneasca”.
– Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva Ruginesti, reprezentativa pentru patrimoniul religios romanesc, una dintre putinele biserici de lemn cu pictura interioara din Moldova. Ridicata la sfarsitul secolului XVII este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din judetul Vrancea.
– Casa memoriala Alexandru Vlahuta Dragosloveni (comuna Dumbraveni), locuinta in care scriitorul a creat o parte din opera. Conacul a gazduit oaspeti de seama, clasici ai culturii romane precum: Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Gala Galaction sau Nicolae Iorga.
– Casa memoriala Mos Ion Roata – situata in comuna Campuri, locuinta tipica pentru un taran clacas. Clacasii erau cei care nu posedau altceva decat casa in care locuiau deoarece pamantul era al proprietarului mosiei. Ei primeau pamantul in arenda an de an dar nu-l puteau lasa mostenire. Mos Ion Roata a fost mai mult decat frumos prezentat de Ion Creanga in povestirea “Mos Ion Roata si Unirea”
– Mausoleul Eroilor Soveja, “Aici odihnesc ostasii cazuti pe aceste plaiuri in razboiul din 1916-1919 ”
Fotografiile de la tara imi plac in mod aparte. Da-mi tufanici si fac liniste o saptamana 🙂 …
Nu-ti mai dau ca dupa aia nu mai poti comenta 🙂
Natura moarta cu topor si cizme m-a terminat.☺Super fotografie, imi place cromatica. Si culmea cred ca sunt si eu in poza cu pionerii. Cea din dreapta cu basca alba. Si mai cred ca am si eu poza.
Hai merci, si mie tot cromatica mi-a placut, ea m-a indemnat sa fac poza. Iar in poza cu pionierii e posibil sa ai dreptate 🙂