Soveja vazuta de Simion Mehedinti

Prezentarea Sovejei facuta de fiul localitatii Simion Mehedinti, marele geograf

Satul Soveja este asezat tocmai in creierii muntilor. Cand ajungi in culmea Rachitasului, il vezi tot, dintr-odata, ca un cuib in mijlocul codrului de brazi. Mai departe, pana la hotare, nu se afla tipenie de om – doar cerbi prin poiene,ursi prin tilharii si vulturi pe seninul cerului. Slavit loc valea aceasta! Feriti de toate relele, dar ce e drept, lipsiti si de unele inlesniri ale vietii moderne.

Soveja Simion Mehedinti

Bustul lui Simion Mehedinti cu cusma de nea

Pentru noi, insa, care privim soarele rasarind de-a pururi la Coltul Soimului si apunand spre Zboina Verde, pentru noi care ramanem vara pe la odai, in Chiua si Pusnicul, masurand curgerea noptii dupa mersul stelelor, Soveja e chiar in mijlocul pamantului, dupa cum a fost Delfi pentru greci si muntele Meru pentru vechii indieni. Cand, la vecernie rasuna prelung clopotul de la biserica zidita de Matei Basarab, in fundul Dragomirei, si valea, si muntele par in lumina lina a apusului ca un tainic templu al naturii, cum se zicea odata in stilul lui Rene si Atala.

Ca sa ajungi pana acolo era nevoie sa treci de nu stiu de cate ori apa Susitei, prin vaduri fara pod si sa te poticnesti dupa bolovanii mutate dupa fiecare puhoi.

Soveja. De pe Dealu Bisericii spre Dragosloveni

De pe Dealu Bisericii spre Dragosloveni

soveja-dealul-bisericii-4

Cand soarele apune peste Muntii Vrancei

soveja-dealul-bisericii-5-dealul-manastirii

Dealul Manastirii

Soveja. Dealul Rachitasului.

Dealul Rachitasului vazut din gradina bunicii

soveja-rucareni-iarna-2

Clabuci pe Valea Susitei

soveja-rucareni-iarna-3

La Colt

Soveja. Iarna pe ulita

Iarna pe ulita

Soveja

Apus

Soveja. Rucareni

Cumpana, Rucareni

Soveja

14 thoughts on “Soveja vazuta de Simion Mehedinti”

    1. Depinde de unde mergi ca sa fie drumul infect. Daca ajungi din Bucuresti via Focsani – Panciu drumul este super ok, asfaltat, fara gauri…

  1. Vintila Vornicu, ” s-a pus in spinarea satenilor din dragoslavele de i-au rumanit in sila si in puterea lui cu niste hrisoave si carti rele si fara nicio treaba” ( rumanitul insemna a transforma oamenii liberi in clacasi pe mosia unui boier). Acelasi lucru s-a intamplat si-n comuna vecina ,Rucar, unde satenii nu se puteau impaca cu ce indurau de la Doamna Florica , fata lui Mihai Viteazul, si a determinat o mare parte din populatia satului sa fuga peste granita, prima data in Ardeal, in tara Barsei apoi in Tara Moldovei , in muntii Vrancei, intemeind acolo satele Dragosloveni si Rucareni ( Soveja de astazi, unde portul si limba nu sunt moldave ci muscelene). Matei Basarab cand ajunge domn, ca semn de impacare cu Vasile Lupu , zideste in 1645 Manastirea Soveja nu in capitala tarii cum facuse Vasile Lupu ci in Soveja care a ramas pana astazi o interesanta insula etnografica.

    Iata un fragment popular al Sovejenilor in care isi descriu originea si totodata o scena prin care dragoslovenii si rucarenii si-au aratat nemultumirea fata de primul Domn fanariot, Mavrocordat. (trecand muntii , fanariotului i s-a stricat trasura iar satenii dragosloveni si rucareni i-au dat un car fara obieziile toate .Este lesne ce s-a intamplat si ostenii nu au avut pe cine aresta caci “invinuitii” luasera deja drumul pribegiei la fratii lor din Moldova.

    Eu sunt puiu de voinicel/ den rucarul den muscel/den rucar si dragoslavele/cari sunt sovejei mame

    Batranii nostri spuneau/ca stramosii de acolo erau /ne mai spune numele/numele si obiceiurile

    Port sarica, cojoc si suman/portu vechiu de cioban/femeile fota zisa si catrinta/iar pe cap poarta caita

    Incaltate cu opinci/si-nbracate cu sarici/portu nostru mostenit/cu cari ne-am pomenit

    Al doilea rand ei au plecat/de teama lui mavrocordat/cand ei l-au nesocotit/cand pe-acolo-au pribegit

    Daca trasura i s-a stricat/ei car fara obeziile toate i-au dat/insa cu turcii s-a impacat/si-arasi scaunul si-a luat/si cand de iau urmarit/ei cu totii au fugit/ pana la a Susitei vale /pe a muntilor carare/cu desagii in spinare /cu nevestele impreuna /si cu copiii de mana.

  2. superbe zone.chiar daca nu e deloc usoara in aceste locuri, departe de modernismul nesanatos, voi sunteti cei binecuvantati cu adevarat!

  3. Aceste peisaje departe de civilizatie si linistite, frumoase si naturale ar trebui sa le promovam mai mult, mai ales la straini!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.