Varna, Nesebar si monumentul Shumen. Bulgaria city break de 1 mai.

De 1 mai ne-am decis să mergem la mare, să fim în rândul lumii. Doar că am ales Marea Neagră la Bulgari pe motiv că nu am fost niciodată la Varna şi sigur va fi mult mai liber faţă de litoralul românesc. Nu ne-am înşelat, cazare am găsit uşor prin airbnb cu o săptămână înainte de plecare. La noi nu mai găseai cu câteva luni înainte dacă e să facem comparaţie. În plus am stat central, aproape de mare şi de parcul Primorski.

The second coming 🙂

Deşi nu am vizitat nici un obiectiv turistic de tip muzeu şi nici nu am ajuns până la clădirea Operei pe care îmi doream să o fotografiez deoarece îmi părea fotogenică de pe instagram Varna mi-a intrat la suflet. E un oraş cald şi calm, cu un parc mare şi verde (parcul Primorski) şi cu o faleză superbă prin faptul că are inclusiv o pistă de bicicletă. Cred că e tare fain să te plimbi pe două roţi seara după serviciu, la aerosoli. Mi-a intrat la suflet probabil şi pentru că acolo am văzut pentru prima dată pe 2018 Marea Neagră cea albastră în care am îndrăznit şi mi-am şi muiat degetele de la picioare deşi era cam rece.

măcar odată pe lună să ducem o viaţă bună

Parcul Primorski – detalii

În stânga este Parcul Primorski, în dreapta evident se află Marea Neagră cea albastră

În a doua zi plină petrecută în Bulgaria am ajuns la Nesebăr, o localitate frumoasă dar mult prea aglomerată şi mult prea turistică. Cu aleile sale pietruite, clădirile din secolul al XIX-lea şi multitudinea de biserici romanice Nesebăr este sit al Patrimoniului Mondial UNESCO şi una dintre atracţiile culturale ale Bulgariei.

în loc de e-mail

Ultima atracţie bulgărească vizitată a fost Monumentul Shumen în ultima zi, înainte de drumul întins spre România. De fapt acest monument a fost iniţiatorul excursiei în Bulgaria. După ce am văzut ozn-ul Buzludzha înţeleptul google mi-a sugerat să văd şi altă minunată construcţie comunistă din ţară vecină şi prietenă. Evident că nu i-am putut ignora sugestia şi Shumen a rămas pe lista de vizitat.

Monumentul Fondatorilor Statului Bulgar a fost ridicat în 1981 pentru a comemora primul Ţarat Bulgar şi veghează de la înălţime cenuşiul oraş Shumen.

Citez parţial din explicaţiile pe care le-am primit odată cu biletul de intrare, explicaţii scrise în limba română ceea ce mi-a plăcut:

La înălţimea de 50 de metri se află un leu de granit – simbol al puterii bulgăreşti neîntrerupte.

Aşezarea monumentului este în scopul unei perceperi din apropiere şi din depărtare: 8 corpuri de beton care se strâng sub formă de spirală, simbolizând ascensiunea statului bulgar şi figura leului, se văd de la o distanţă de 30km, iar ideea este realizată cu ajutorul sculpturilor, semnelor scriptice, fragmentelor din inscripţii şi influenţei puternice pe care o are panoul mozaic.

Pentru început ne întâmpină figura măreaţă a fondatorului statului bulgar, Asparuh, cel care şi-a înfipt sabia în pământ rostind cuvintele “De aici începe Bulgaria! – sub acest cer, pe acest pământ”. Statuia bineînţeles că se înfăţişează cu sabia în prim plan. În spatele lui Asparuh se află calul, prietenul devotat al vechilor bulgari. Jos, în partea stângă a hanului se află câinele – animalul de jertfă al acestora. Sub copita calului se află Orfeu cântând la harpă, cele patru zâne ale anotimpurilor şi un ceas solar. Deasupra calului sunt dăltuite fragmente din “Cartea hanilor bulgari” – cel mai vechi izvor local despre istoria bulgară, de o mare importanţă cognitivă, culturală, istorică, socială şi politică. Conţine mărturii despre limbă, viaţa socială şi politică a vechilor bulgari. În dreapta, la o distanţă de 18 metri se află galeria hanilor Tervel (diplomatul), Krum (cuceritorul) şi Omurtag (construitorul), cei care au consolidat statul bulgar.

În stânga imaginii hanul Asparuh cu calul şi cu sabia, în centru galeria hanilor Tervel (diplomatul), Krum (cuceritorul) şi Omurtag (construitorul)

Cneazul Boris, de numele lui se leagă primirea creştinismului. Situaţia complicată, încordată, care stăpânea întregul continent european la jumătatea secolului secolului IX impunea statului bulgar o politică internă şi externă prevăzătoare şi dibace. Astfel se explică figura deosebită a cneazului Boris. Gârbovit, cu privirea înainte, parcă scrutează în depărtare pentru a descoperi drumul cel mai drept pentru poporul său.

Cneazul Boris

Bună Boris. Ce mai zici, cum o mai duci? Nu fi timid, de ce te ascunzi după zid?

În partea dreaptă a ansamblului se află un perete în unghiuri, cu o suprafaţă totală de 540mp, dedicat “Veacului de aur”, o perioadă istorică cu o intensă dezvoltare economică, culturală şi spirituală. Este împărţit în trei părţi. Tema primului panou este “Învingătorii” – un han şi ostaşii care aclamă victoria. Al doilea panou se numeşte “Crestinizarea Bulgariei”. Al treilea prezintă misiunea luminoasă a lui Kiril şi Metodiu şi a elevilor cărturari ai acestora care au pus fundamentul Veacului de aur.

Cele trei etape ale dezvoltării istorice ale primului stat bulgar sunt evidenţiate şi prin cele trei tipuri de scriere. În prima compoziţie sunt incluse primele rune bulgăreşti care în acest moment sunt obiectul cercetărilor, în al doilea panou se oglindeşte alfabetul glagolitic şi în al treilea regăsim alfabetul chirilic.