Delta Dunarii si fricile copilariei

Minivacanta muncitoreasca ce s-a invartit in jurul zilei de 1 mai 2012 dupa lungi dezbateri am decis ca o vom dedica Dobrogei. De ce? Pentru ca merita, normal. Plecam cu intarziere ceea ce duce la alte si alte intarzieri. Fiecare pare-se ca a uitat cate ceva asa ca mai un Lidl in Slobozia, mai un magazin cu de toate pe marginea drumului si se face trecut de ora pranzului cand ajungem in Greci, mai exact in afara lui la Manastirea de Leac.

Cum inspiratele paragrafe de mai jos nu sunt dedicate Pricopanului, Tutuiatului, testoaselor si nici arsitei indurate in timp ce exploram ogoarele gospodarilor din Macin sar cu relatarea la momentul in care aruncam o ultima privire hercinicilor si telefonam gazdei din Murighiol sa-i confirmam sosirea. Inceputul suna promitator pentru mine cel putin. Ne astepta o masa bogata ca doar eram infometati dupa atata umblatura. Vom servi doar preparate cu specific local. Bors de inotatoare sau eu mai stiu ce in saramura si cu mamaliguta.

delta-dunarii-alb-negru-5

Uau. Cand te gandesti ca nici mirosul nu-l suport prea bine. Doua zile de peste… sper ca au conserve la magazin. Respingerea isi are radacinile in copilarie cand la o masa copioasa mi s-a infipt un os de peste in gat. Nici macar apa nu reuseam sa beau fara dureri. Nu mari, dar existau. Intrusul a fost scos cu penseta de dentist si pot zice ca preferam sa lucreze cu freza la o masea decat sa plimbe finut penseta pe sub omulet in cautarea nenorocirii oprite-n gat.

Framantata de amintiri intru in curtea ce ne va gazdui pentru urmatoarele zile imprafosata pana peste cap. Asa ca pana la rezolvarea golului din stomac caut baia din fundul curtii. Cam fara presiune si cam rece dar un dus de orice fel e binevenit dupa doua zile de marsaluit prin praf, oprimati de soare si de multe grade cu plus la nivelul solului. Urmeaza o masa copioasa formata din paine proaspata si cartofi atent selectionati (sa nu cumva sa se fi atins de peste ca nu mananc), discutii si voie buna, un pat moale si un somn adanc si fara vise.

Dimineata linistita se scurge in arome de cafea. Un pui de boxer ne trage de pantaloni furios. Cand te gandesti ca in cateva luni o sa fie un caine de temut parca il mangai mai cu grija. Daca nu-i place si ma tine minte. Lalaim de zor prin foisor. Hai inca o cafea, mic dejun, comentarii in grup pe tema data adica stirile de dimineata. Aaaah, ce bine e la umbra. Chiar trebuie sa iesim cu barca pe canale pe caldura asta? Dar daca-i ordin cu placere. Doar nu Muntii Macinului (ii mai vazusem) inclinasera balanta in defavoarea Mehedintilor ci incursiunea in Delta Dunarii.

Ne-mbarcam in masini si in cateva minute ajungem la debarcader la Murighiol. Gasca se-mparte-n doua, ocupam doua barci cu motor si dusi am fost intr-o plimbare de trei ore pe bratul Sfantul Gheorghe inainte si-napoi c-asa-i hora pe la noi. Am navigat prin canalul Uzlina, Lacul Uzlina, Lacul Isac, canalul Perivolovca si ce balti or mai fost pe acolo.

Debarcader Murighiol

delta-dunarii-02

bratul sfantul gheorghe

umbre si lumina

delta-dunarii-04

Drum bun ciresari!

Drum bun ciresari! (Excursia in Delta mi-a adus aminte de seria mea preferata – Ciresarii)

delta-dunarii-06

delta-dunarii-07

delta-dunarii-08

Reflexii

delta dunarii

din varful barcii

delta-dunarii-10

delta-dunarii-11

delta-dunarii-12

brat sf gheorghe delta dunarii

delta-dunarii-14

Plimbare pe canal

Cine esti tu oare?

Cine esti tu oare?

(daca vei citi vreodata aceasta postare sa stii ca vreau poza)

Delta Dunarii

Poza mea preferata!

Stufaris

Simetrie si stufaris

delta-dunarii-18

Nuferi

delta-dunarii-19

delta-dunarii-20

delta-dunarii-21

delta-dunarii-22

delta-dunarii-23

delta-dunarii-24

delta-dunarii-25

delta-dunarii-26

delta-dunarii-27

Nuferi

delta-dunarii-28

delta-dunarii-29

Poza mea preferata BIS

delta-dunarii-30

delta-dunarii-31

Casa pescareasca

delta-dunarii-33

delta-dunarii-34

La inceput domnea distractia si voia buna, ne salutam din barcute unii pe ceilalti sau chiar ne faceam prieteni noi pe canale dar dupa doua ore deja nimic nu mi se mai parea interesant si de descoperit. Pasaret nu prea era din cauza perioadei de an, soarele batea direct in freza si in apa care il reflecta in ochi, tot felul de barzauni roiau in jurul nostru. Momentele petrecute prin padure incepusera sa fie cele mai apreciate in ciuda lipsei de vizibilitate. In plus carmaciul nostru avea marea placere sa bage viteza si sa taie valurile facute de barca din fata iar instinctul meu de conservare nu agrea absolut deloc actiunile dansului. Adrenalinaaaaa. Banui ca facea parte din strategie. Cum simtea ca ne molesim de tot ca sa ne trezeasca si sa ne mai falfaie vantul mai dadea o tura pe centura.

Mi-a placut plimbarea nu zic nu dar la incheiere, cand am pus piciorul pe pamant, am fost unul din cei mai fericiti pamanteni aflati in zona Dobrogei la acel moment. Ma intreb cum era daca nu stiam sa-nnot. Clar nu urcam in barca fara vesta de salvare. Daca as reveni? Nu prea curand. Prea cald pentru mine (iubesc iarna btw), insecte peste tot, nici o racoritoare nu rezista mai mult de juma de ora la temperatura de consum recomandata, totul seamana – dupa  o ora de haladuit pe balta ma dezorientasem complet incat am crezut ca ajunsesem inapoi la start si de fapt eram pe un canal no name. In plus, miroase a peste.

delta-dunarii-alb-negru-1

delta-dunarii-alb-negru-2

delta-dunarii-alb-negru-3

delta-dunarii-alb-negru-4

delta-dunarii-alb-negru-5

Valurile Dunarii

delta dunarii

Delta Dunării (3446 km²) este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.

17 thoughts on “Delta Dunarii si fricile copilariei

  1. Haide mai! Nu stii ce-i frumos! De vina e viteza barcii cu motor, in lentoarea celei cu vasle astfel se simte delta. Unde mai pui ca odata indepartat de localitati, esti in pustiul apelor si al stufului.
    Tantarii au ora lor de masa cand e clar ca trebuie sa fii deja in cort, la ora pranzului cand soarele e nemilos trebuie sa fii undeva pe mal, sub o salcie, iar noaptea trebuie sa descoperi tainele somnului dincolo de oracaitul constant al broastelor.
    Cat despre peste, nu se compara nimic cu cel proaspat prajit scufundat in saramura…

    1. Te cred dar nu as rezista mai mult de doua zile. Imi place mai mult frigul si mirosul de brad :). Ai dreptate la faza cu plimbatul cu barca cu vasle, o sa incerc varianta asta – sigur e mai fain.

  2. Ce frumusete!Ce minuni a creat Dumnezeu!Sper ca omul sa aiba intelepciunea sa nu distruga aceste creatii minunate!

  3. Cred ca de vina a fost si vremea ceva cam calduroasa, desi din aprilie si pana pe la mijloc de iunie si mai apoi in septembrie vremea e considerata numai buna (nici prea cald, nici prea frig, si vreme stabila de regula). Si atunci sunt si pasari, doar ca trebuie sa te contopesti cu delta ca sa le descoperi si sa le apreciez…Eu as reveni oricand in Delta cu draga inima, ori intr-o barca cu vasle, ori o fantezie mai noua, cu un canoe cu care sa ma pot plimba pe canalute infime, cu care sa pot trece usor plaurii si sa ma pierd prin padurea Letea inundata…

    1. A fost foarte cald si nici noi foarte destepti ca am plecat pe la 10 in plimbare. Acum oricum sunt mai inteleapta, m-as trezi cu noaptea-n cap ca sa prind rasaritul pe balta.
      La padurea Letea mi-ar placea si mie sa ajung.

  4. Hai sa-ti zic un secret! N-am fost (spre rusinea mea) niciodata in Delta. Dar zau ca mi-ar placea. Dar sa nu fie prea cald, atata tot :))

  5. Iubesc Delta… 🙂 Prima dată am fost acolo când aveam 12 ani, am stat la Mila 23, îmi amintesc acele momente de parcă nu au trecut ani de atunci, dar a fost pur şi simplu minunat. Şi aşa este, Delta se trăieşte şi simte altfel dintr-o barcă cu vâsle. Să încerci data viitoare! 🙂

  6. Fara indoiala Delta e un mic paradis, un loc mirific din Romania, pe care cu totii ar trebui sa-l vizitam macar o data in viata. Eu nu am reusit sa ajung si-mi pare teribil de rau. Poate in viitor, desi nu prea sunt oportunitati.
    Foarte sugestive imaginile pentru relieful, vegetatia si hidrografia zonei. Redau perfect atmosfera tipica Deltei.

  7. Deci eu in mai pe la sfarsit am inchiriat o barca cu vasle..sa ma plimb in mijlocul pustietatii in laguna Venetiei…sa vedem ce o sa iasa si cat apus sa vad intr-o zi (sau mai bine zis cat apuc sa dau la vasle intr-o zi :D). Parerea mea este ca e mult mai cool decat cea cu motor…iti ofera o cu totul alta perspectiva 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published.