Cozia. O tura in care nu s-a intamplat nimic. Doar a fost toamna.

Noiembrie 2012. Mânăstirea Turnu – Mânăstirea Stânişoara (720m) – Muchia Vlădesei – Muntele Durduc (1568m) – Cabana Cozia (cazare) – Vârful Cozia – Muchia Turneanu – Şaua La Troiţă – Mânăstirea Turnu. Traseul din 2012 a fost comun cu cel din 2009 mai puţin începutul. Prima dată am plecat de la halta Păuşa spre Mânăstirea Stânişoara. O altă diferenţă este anotimpul, în 2009 am ajuns iarna. Dar ştiam că anotimpul care scoate în evidenţă frumuseţea acestui masiv e toamna. Zici Cozia zici traseu de toamnă.  Ce nu a fost diferit e diferenţa de nivel şi efortul depus, 1200 m pe înălţime orice traseu ai alege tot gâfâind îi termini.

Am avut noroc de două zile cu vreme bună, fără ploaie. Soarele cald ne-a luminat printre crengi cărarea aurind şi mai mult coroana copacilor. Făcând o paralelă cu The Hobbit mă simţeam ca Bilbo Baggins călcând pe aurul cu care se învelea Smaug.

Am avut parte pentru prima dată de Spectrul Broken, un fenomen care apare atunci când lumina soarelui cade în spatele cuiva care coboară prin ceață de pe o creastă, iar umbra lui este proiectată în fața sa. Din păcate poza pe care am făcut-o nu este elocventă şi am ales să nu o postez.

Şi cam atât. Las pozele să vorbească. Pentru că în această tură nu s-a întâmplat nimic… memorabil. Doar a fost toamnă. Şi ea a fost memorabilă.

 Primul urcuş de la Turnu

 Auriu de Cozia

Patriotismul de pe copaci

Mânăstirea Stânişoara

 Bandă albastră pe Muchia Vlădesei

Norii începeau să se strângă peste muchii

Dar la noi era încă soare şi senin. Depinde de perspectivă.

Celebrul punct de belvedere

 Area 51

Psihedelic

Buila Vânturariţa, un fel de Venus ce iese din spuma mării… de nori

Valea Oltului

 Făgăraş

Toate femeile să vină la mine 🙂

 Refugiul Turneanu

 Auriu de Cozia

Autor foto: Andi Neacsu