Am cativa anisori, multicei as putea zice. Desi arat ca o prospatura se simte in articulatii. Ma va astepta cat de curand bastonul. Eh, si la astea putine primaveri pe care le posed n-am reusit pana acum decat o singura, unica excursie in Bulgaria. Atat. Fapt pentru care ma gandesc serios ca ar fi interesant sa parasesc teritoriul natal mai mult decat pana la fratii cu ceafa lata. Aveam nevoie de un imbold pe numele sau Luminoasa, plecata pentru ceva vreme la Madrid.
Grele treburile astea cu achizitionat de bilet de avion tati, foarte grele. De la o zi la alta oscileaza preturile mai ceva decat piftia. Salvarea vine de la Gioconda (nume cu influente pariziene, prietenii stiu de ce). Doamna eu pana la Madrid am mers cu o companie, e ok. Uite ti-am gasit bilet e ok pretul. Vezi ca e cu plata on-line, cu cardul. Dar stii ca n-am card. Lasa ca te descurci. Si m-am descurcat, salvarea venind ca intotdeauna de la Fane Trotil, zbang, un deget ca mi-am adus aminte de reclama aia la creditul un deget.
Momentul achizitionarii a fost foarte comic. Esti sigura ca vrei fara bagaj de cala, sunt intrebata de mai multe ori. Eu sunt obisnuita ca lumea sa insiste cu aceeasi intrebare datorita firii mele foarte hotarate dar totusi pana cand o viata amara si torturata de-ntrebari, asa ca declar cu fermitate: chit ca imi iau doua tricouri pe mine si trei perechi de chiloti tot pe mine eu nu iau bagaj de cala pentru 5 zile. La o astfel de siguranta s-a renuntat la orice alt comentariu si am ajuns fericita posesoare a unui bilet de avion dus intors Bucuresti – Madrid. Se intampla cam cu aproximativ doua luni inainte de momentul zero al parasirii teritoriului national cu voia domnului.
Intre timp normal ca uitam in reprize de plecare. Imi mai aduceam aminte in pauze si intrebarea retorica era: Oare cata crema am voie sa iau in bagajul de mana? O sa ma urmareasca toata viata aceasta intrebare. Chiar daca as fi stiut raspunsul tot m-as fi intrebat pentru ca e simpatic sa fii asa nelinistit.
In ziua precedenta plecarii stiam doar ca am bilet de avion dus intors Bucuresti – Madrid si cata crema am voie sa iau la bagajul de mana. Noroc cu Ina, care m-a aprovizionat cu harti ale orasului, metroului, cu un ghid al punctelor importante de vizitat, tot ce ar interesa un turist. Se pare ca din punctul meu de vedere nu ma incadrez la categoria turist. Cu cateva ore inainte Luminoasa imi facea check-in on-line si imi dadea ultimele indicatii din care recunosc ca nu am retinut nimic. In timp ce ea imi facea mie formalitatile eu aveam discutia de mai jos cu Cristina, discutie pe care o redau deoarece ma va urmari ceva vreme de acum incolo:
- cristina: sa iti iei ceva de citit in avion
- cristina: si sa nu dai atentie
- cristina: la instructajul care ti se face
- cristina: pt eventualitatea prabusirii
- cristina: e o formalitate
- cristina: daca e sa pice avionul
- balbarau: aaaaaaaaaaaaaoleu
- cristina: pica, si gata
- cristina: o sa iti arate stewardesele
- cristina: pe unde e iesirea de urgenta
- cristina: si alte prostii
- cristina: ele pentru asta sunt platite
- balbarau: dar n-are rost sa le tin minte, nu? 🙂
- cristina: avionul e cel mai sigur mijloc de transport
- cristina: eu cred ca nu
- balbarau: multumesc de incurajare
- balbarau: e cea mai tare
- balbarau: pe ziua de azi
- cristina: de ce?
- balbarau: mi-a placut cum a sunat
- balbarau: daca pica pica
- cristina: sunt 99% sanse sa ajungi cu bine la destinatie
- balbarau: stiu
- cristina: pentru restul de 1
- balbarau: oricum a sunat bine
- cristina: nu cred ca are rost sa te obosesti
- cristina: a murit el presedintele poloniei!
- cristina: probabil ca avea masuri sporite de securitate
- cristina: asa ca…..
- cristina: dar tu sa stai linistita
- cristina: oamenilor de rand
- cristina: nu li se poate intampla decat sa li se piarda bagajele
- balbarau: foarte amuzanta
- cristina: pai
- cristina: obiectiv vorbind
- cristina: picand de la 10000 de metri
- cristina: in mijlocul mediteranei
- cristina: ce sanse ai ?
- cristina: innoti pana in maroc?
- cristina: ma indoiesc
- cristina: dar stai linistita
- cristina: daca se intampla ceva
- cristina: o sa fie toata presa gramada
- cristina: promit sa iti scriu cel mai frumos necrolog
- balbarau: atunci plec impacata
- cristina: fii sigura
- cristina: ca vei fi evocata in alese cuvinte
- balbarau: ti-am zis
- balbarau: ca plec impacata
- balbarau: si n-am indoiala
- balbarau: cuvantu tau e lege
Incurajata de vorbele Cristinei ma trezesc in dimineata zilei de 10 iunie 2010, iau geanta si alerg spre…….
