Ploaia (Muzica si Versuri: Valeriu Sterian)

Folk you, august 2007. Am fost şi eu în public. Pe scenă era un scaun înalt şi gol. Al lui Moţu. Sufletul festivalului, iniţiatorul lui, murise. Dar în sufletul nostru era şi va fi mereu prezent.

Veselă şi foarte bine integrată în spiritul folkist ascultam acordurile de pe scenă. Din când în când asiguram şi backing vocal împreună cu restul spectatorilor. Pe la sfârşitul spectacolului eram atât de “transpusă” încât în aşteptarea următorului artist încep să scandez: Sterian! Sterian! Sterian! Uitasem că maestrul era la o cafea cu Moţu, nu prea avea cum să apară pe scenă în carne şi oase. Nu de alta dar dacă se întâmpla asta probabil eram aproape de “finala Apocalipsă”. Cristina care era lângă mine mă trezeşte la realitate.

Fatăăăă, e mort! Acu’ n-ai vrea să apară pe scenă şi Pittis? Să fie spectacolul complet?
Ba daaaa. Pittis! Pittis! Pittis!

Sunt unii artişti pe care aş fi vrut să îi văd în concerte dar din păcate nu mai sunt. Le ascult muzica şi mi-i imaginez în faţa mea cântând doar pentru mine o melodie anume. Unul dintre ei e Valeriu Sterian. În fiecare zi ploioasă mă gândesc la el şi la “Ploaia”. Ce poate fi mai frumos?

Aceleaşi gânduri le-am avut şi într-o sâmbătă petrecută în Ciucas în care ploua mărunt parcă chiar şi dinadins. Şi cam atât pe ziua de atunci şi de azi.