Povesti cu mustati

Povesti cu mustati, varianta alb negru

Sidebar-ul din dreapta are cateva rubrici. Organizarea danselor la un moment dat a avut si o logica pe care acum nu mi-o aduc aminte intru totul dar zic ca-mi revin din amnezie. Cititorii mei, ei sa fie fericiti. Ca daca nu-ntelege autoarea e de bine. Cert este un lucru, rubrica povesti cu mustati este dedicata animalutelor. De data aceasta n-am o poveste cu mustati dar ma revansez cu cateva poze cu pisici, in alb si negru. Motanul Boris si motanca Tinca.

pisici-alb-negru-2

Boris isi prezinta limbaRead More »Povesti cu mustati, varianta alb negru

All the cats of Greece

Pentru un iubitor de pisici Thassos nu poate fi altceva decat destinatia ideala. Sunt peste tot, la plaja pe sezlonguri / sub sezlonguri, pe strada, in copaci, sub copaci, si bineinteles in taverne si restaurante.
Ce am remarcat este ca nu cersesc. Cum te vad ca mananci se aseaza langa tine si asteapta. Nu miauna, nu se gudura, doar asteapta ca niste regine. Daca nu ii dai tu nu-i problema, ii da altul. Probabil ca nu meriti sa iti acorde prea multa atentie. Nu sunt ale cuiva, nu au stapan. Apartin tuturor si nimanui. Sau poate e valabila reciproca.

pisici grecia

Read More »All the cats of Greece

Local combat canin pe fundal de Vocea Romaniei

Familia mea este, de cand ma stiu, deosebita. Fiecare are o personalitate bine conturata si diferita de a celuilalt. Fapt pentru care cele trei intrari in casa sunt diferite functie de viziunea “arhitectului”. Stil traditional, stil modern si un stil nedefinit gen hangar de avion. Eu n-am avut drept de replica deoarece au fost doar trei usi in proiect si noi suntem patru.

Intr-o dimineata imi asteptam familionul pe ulita la portita precum Ghita. Vad pe mama iesind pe usa stil modern intreband de ceilalti doi. Ii zic ca sunt in casa, intra inapoi. Cam in acelasi moment cand mama intra in casa pe iesirea stil traditional apare tata intreband de ceilalti doi. Sa mai zic ca intra in casa sa ii caute cand aude raspunsul meu si in acelasi timp apare fratello din “hangar” nedumerit si cu aceeasi intrebare in meniu? Descumpanita, dar nu foarte mult, cu gura cascata admir casa cu trei intrari asteptand sa se hotarasca sa iasa pe una dintre ele. Pana la urma apar toti trei veseli si vorbareti. Se reunisera in bucatarie. Noi sa fim sanatosi si vorba unui prieten “Sa ne mearga televizoarele!”

dog argentinianRead More »Local combat canin pe fundal de Vocea Romaniei

Animalele (de companie) din viata mea

pisica neagraAm avut o relatie de scurta durata cu o vrabie. Acum mult timp, in copilarie. S-a terminat brusc, dansa a murit. Probabil era bolnava. Am plans atunci, de ciuda ca sunt prea mica in Univers si nu pot sa ajut o vrabie sa traiasca.

Pete – cel mai destept motan din Vrancea. Surghiunit din ograda bunicei mele a fost salvat de tata care a ajuns la Adjud cu el. Mare bucuria lu’ mama a fost cand l-a vazut, nu exista cuvinte sa o descriu. Intre timp ne-am obisnuit cu el si el cu noi. In fiecare seara isi facea tacticos toaleta si apoi racaia la usa de la intrare sa iasa la plimbare. Se intorcea dimineata cand il avertiza discret pe tata ca asteapta dincolo de usa. Vecinii il stiau. Stateam la etajul unu si se mai intalnea cateodata cu ei pe scari. Nu raspundea la pis pis nici sa-l tragi de mustati.  Am fost plecati o perioada mai lunga de timp si l-am lasat afara stiind ca e descurcaret. Cand ne-am intors a inceput sa miaune sub balcon, vazuse lumina. Pis pis, pis pis… nimic. Cum l-am strigat pe nume pis pis Pete s-a itit un cap alb plin de pete negre. A murit din dragoste, impreuna cu prietena sa. Calcati de masina. Era iarna, soseaua a inghetat si cateva zile cand traversam ii vedeam pe cei doi lipiti de asfalt si plangeam.Read More »Animalele (de companie) din viata mea

Inteligentul si cei din jurul lui

Tranzitia de la bloc la casa a fost grea. M-am dat dusa foarte greu, era de neconceput sa parasesc locuinta in care am crescut, sa ajung seara de la Bucuresti la Adjud si sa intru pe drumu ala prafuit. Casa mare si rece nu imi spunea nimic atunci. Era valoroasa pentru parintii mei si atat. Era munca lor, si normal ca le apreciam munca. Darrrrrr, eu cand ajungeam la Adjud vroiam sa ma relaxez si sa ma simt ca acasa, iar acel acasa era apartamentul nostru cu vedere la E85.Read More »Inteligentul si cei din jurul lui

SURVIVAL: Bilica (the fish) vs. Boris&Tinca (the pusiz)

  • by

Doamnelor si domnilor… direct din Berceni va relatez o poveste plina de suspence si incarcatura emotionala maxima… meaooouuuu.
peste pisica
Day 1 (sambata): 
Suna telefonu destul de dimineata… era fratelo…
Andrei: vin sa iau hartiile alea de la tine sa le duc la Adjud…
Andreea: da da vino… dar nu-i problema daca nu vii pe la mine ca ajung eu la tine in Titan putin mai tarziu si ne vedem ca sa nu mai bati drumu pana aici
Andrei: nu lasa… ca vin eu ……………….(in gandu meu… vai, ce frate dragut am)
Andrei: dar stii, am si eu o rugaminte, daca poti… ai tu grija de animalutu’ meu cat sunt plecat la Adjud?
Andreea: aaaaa…. animalut? ce animalut? ai vre-un animalut?Read More »SURVIVAL: Bilica (the fish) vs. Boris&Tinca (the pusiz)