in sfarsit … Fifi
De multa vreme imi doresc un rottweiler pe care sa-l cheme Fifi. Nu este cel mai potrivit nume pentru un caine de talie mare, mai ales pentru o blandete luptatoare, dar sunt sigura ca l-ar purta foarte fericit. Din ce stiu eu cainii te iubesc asa, mai neconditionat. Altfel ar fi grav, mai ales daca ii strigi Fifi.
Cum in 32 de metri patrati este cam greut sa ai grija cum trebuie de un Fifi coltos, visul meu mai are de asteptat pana voi sta la casa. Fapt pentru care am incercat sa botez dar fara sanse reale de succes cainii, pisicile, papagalii, si alte animale de companie functie de ce isi mai iau cunoscutii. Am fost refuzata politicos pana cand….Read More »in sfarsit … Fifi
Muntii Vrancei cu galeata-n mana. Remarcare Soveja Zboina Neagra.
Că mi-s mândră sovejeancă am ţinut să mă laud peste tot aşa că ocazia remarcării traseului Soveja Zboina Neagră nu m-a lăsat indiferentă. Nu mi-aş fi iertat prea curând absenţa la “operaţiunea bidineaua”, operaţiune care de fapt e mult mai complexă decât mi-aş fi închipuit.
Soveja (595m) – Şezătoarea Lupilor (1050m) – Cabana forestieră Zboina (1250m) – Vârful Zboina Neagră (1350m).
Marcaj cruce roşie.Read More »Muntii Vrancei cu galeata-n mana. Remarcare Soveja Zboina Neagra.
Viata bate filmul. Episodul 2.
De curând mi-am schimbat locul de muncă. Odată cu el şi obiceiurile. Năravul sper să rămână acelaşi. Încercările începutului se ţin lanţ de la prima oră începând cu trezitul devreme pe la orele 6 trecute fix când abia se crăcănează de ziuă. Nu de alta dar dacă mă lipesc de pat pierd microbuzul firmei şi merg cu rata până la comuna Pantelimon.
Cum legile lui Murphy nu sunt degeaba bineînţeles că pierd autovehicolul din dotarea companiei în zilele în care sunt înţolită la patru ace şi două toace. În consecinţă primul trocarici găsit în faţă la Cora Pantelimon e salvatorul. De regulă nimeresc unul spre Brăneşti plin cu flăcăi vânjoşi şi săritori întru ajutorarea aproapelui. Fără susţinerea lor până acum ieşeam sigur de câteva ori cu capul prin parbriz să testez aerul de Ilfov. Read More »Viata bate filmul. Episodul 2.
Viata Bate Filmul. Episodul 1.
M-am gândit să deschid o categorie nouă intitulată “Viaţa Bate Filmul” în care voi relata isprăvi româneşti auzite sau trăite.
Întâlnirea cu domnul Mishu, patron de locaţie. Un domn aproape de vârsta a treia, serios, impune respect. Ne pofteşte într-o încăpere din spatele barului, ceva de primire oaspeţi. Vrea să ne arate planurile sale aşa că solicită angajaţilor să îi aducă laptop-ul din birou. În aşteptare fiind face curat pe o masă, o şterge de praf. Nu mică ne-a fost mirarea când băieţii au venit cu monitorul şi unitatea, acela era laptopul dânsului. Degeaba am insistat să nu se deranjeze prea mult entuziasmul era prea mare. Read More »Viata Bate Filmul. Episodul 1.
Tabla Butii, Valea Paraului Sterp si Ciucas Barbie style. Restul e tacere si durere… de genunchi
Fuse şi se duse (sau ne seduse) tura mult aşteptată. Rododendroni câteva smocuri am întâlnit. Oricum nu mai vedeam prea bine la ora aceea. Valea Pârâului Sterp îmi luase ochii. Probabil sughite la cât am pomenit-o, curg bolovanii pe dânsa la ce pantă are. Mi-a plăcut toată tura dar cel mai mult două momente, corelate între ele:
1. Momentul admiraţiei expectative de la Cimitirul Eroilor. Priveam cu neîncredere în zare la Culmea Zăganu Gropşoarele “Deci, acolo trebuie să ajungem”. Presimţeam că vom trăi momente de neuitat, toate concentrate în 800 metri diferenţă de nivel.
Peste câteva ore:
2. Momentul admiraţiei tremurânde şi gâfâinde din Culmea Zăganu Gropşoarele. “Aaaaaoleu, ăla e Cimitiruuuu. De acolo veniiiim. Să-mi pup picioarele că ele m-au purtat, de gândit n-am gândit prea mult”.
Revenind. Legat de Ciucas două dorinţe mă animau de ceva vreme. Prima era să-l văd în straie albe de iarnă şi a doua să-l văd în straie roz rhododendron, Barbie style. Cum iarna fuse şi se duse tura de o zi iniţiată pe Carpati.org la mijlocul lunii iunie a dat naştere unor vise atât de rozalii mai că dădeam în diabet. Înscrierea a fost inevitabilă.
Spiderman cumpara oua bio
Ultimul Spiderman. Un hipster muşcat de arahnide cu mutaţii care cumpără ouă bio pentru mătuşica, îşi coase singur costumul (din latex), obsedat de infractori white caucazian în jur de treij’de ani blonzi, cu părul până la umeri şi cu o stea tatuată pe braţul stâng, cu semnal la mobil şi în canalizare, victorios în lupta cu o şopârlă irascibilă, ajutat de o armată de macarale şi care la final a dezorientat un stol întreg de porumbei. În plus nu se ţine de promisiunea făcută unui muribund din cauză de pofte lumeşti.
şopârla irascibilă