Week-end-ul trecut am petrecut mai multe ore colorate şi înmiresmate la Muzeul Satului Dimitrie Gusti. O parte din ce am văzut găsiţi mai jos, cu explicaţii. Sursa informaţiilor: http://monumente-etnografice.cimec.ro/
Vedere din Fundu Moldovei
Gospodărie Fundu Moldovei, judeţul Suceava, secolul XIXRead More »Muzeul Satului in culorile vesele ale primaverii
Nu ştiu la alţii cum stă treaba dar la mine cu 30 noiembrie începe an de an sezonul sărbătorilor. Onomastica lu’ SeFe Andrei, Ziua tuturor românilor, Moş Nicolae (îmi lustruiesc ghetuţele chiar şi în zilele când sunt singură şi tristă), Crăciunul, Ziua Mea (29 decembrie – cea mai deosebită zi din an) şi Revelionul. Urmează Vasile, o zi de naştere, Ioni şi anioni plus încă o zi de naştere pe 8 ianuarie. Şiragul licoros ajunge la ultima mărgica odată cu ziua lu’ mama pe 13 ianuarie. Bineeee, recunosc. Urmează şi 25, 26 ianuarie alte minunate zile de naştere. Continui?
Prima din lungul şir, seara onomastică, mă prinde vorbind la telefon şi cinstindu-mi numele cum se cuvine. Cum după orele 24.00 trecute fix se termină sfinţenia am mutat motivul sărbătorii, că deh fără motiv nu petrecem… Deeeeeci, dacă pentru ziua mea nu mai vreţi (puteţi) atunci pentru ziua tuturor românilor. Şi tot aşa până la ultimul ninja, adică eu. Mă retrag în glorie pentru că nu mai aveam cu cine să combat, a doua zi trebuia să fiu pe traseu proaspătă ca o brânduşă dar cireaşa de pe tort era promisiunea făcută tatălui meu că ajung pe Cindrel moartă coaptă. Iar traseul îl estimasem cam la 10 ore(?) dus întors, adică nu era chiar o plimbare în parc.Read More »Varful Cindrel de Ziua Romaniei
…sau diferenta intre a fi o ruina vai de steaua ta dar care dispune de un ghid (Halmyris) si o ditamai magaoaia frumoasa (Enisala) dar care nu zice nimic.
De dimineata beneficiasem nesperat de mult si de bine de serviciile unui ghid la vizita ruinelor cetatii Halmyris, invecinata localitatii Murighiol. Informatiile furnizate au fost multe si amanuntite, cam cat pentru doua ore de istorie antica din generala. Mult mi-a placut si imi doream ca si la Enisala sa am parte de acelasi tratament. N-a fost sa fie. Ne-am multumit doar cu privelistea si-un paznic caruia i-am platit 3 lei intrarea.
Fapt pentru care nu pot sa las decat cateva fotografii, o dorinta si o vorba inteleapta. Domnilor de la guvernare, daca fiecare ruina ar beneficia de un ghid ar avea mult mai mult succes si noi am fi mai invatati. Va dati seama, un popor care ar sti mai mult despre istoria lui? Cat de rau poate sa fie? Plus ca ati creea si cateva locuri de munca. E prea mult pentru dumneavoastra?
“Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii” – Nicolae Iorga
Cetatea din dealRead More »Enisala, cetatea din deal vs. Halmyris, ruina din vale
Ascensiune pe Muntele Tarnovu prin Valea Repedea şi Vârfurile Tarnovu Mic şi Tarnovu Mare
Sub auspiciile rătăcirilor din ziua precedentă pe coclaurile Latoritei tura dedicată Tarnovului începea cel puţin în cazul meu cu lipsă de entuziasm acută. Mintea nu accepta un altfel de traseu decât turistic (exclus pe bâjbâite) şi colac peste pupăză mai citisem pe ici pe colo de cât de bine nu sunt marcaţi munţii Căpăţânii.
Adormită pe jumătate merg în coada grupului, pentru început pe şoseaua pe care venisem dinspre Voineasa. Asfaltatul l-am ţinut până la ieşirea din sat când am trecut podul. Tot acolo trona mare un indicator cu multe săgeţi care ne trimeteau în varii direcţii printre care şi una pe banda albastră. 5 ore până la Stâna din Tarnovu Mare. Pe cai că se filmează.Read More »Tarnovu prin Valea Repedea
Minivacanta muncitoreasca ce s-a invartit in jurul zilei de 1 mai 2012 dupa lungi dezbateri am decis ca o vom dedica Dobrogei. De ce? Pentru ca merita, normal. Plecam cu intarziere ceea ce duce la alte si alte intarzieri. Fiecare pare-se ca a uitat cate ceva asa ca mai un Lidl in Slobozia, mai un magazin cu de toate pe marginea drumului si se face trecut de ora pranzului cand ajungem in Greci, mai exact in afara lui la Manastirea de Leac.
Cum inspiratele paragrafe de mai jos nu sunt dedicate Pricopanului, Tutuiatului, testoaselor si nici arsitei indurate in timp ce exploram ogoarele gospodarilor din Macin sar cu relatarea la momentul in care aruncam o ultima privire hercinicilor si telefonam gazdei din Murighiol sa-i confirmam sosirea. Inceputul suna promitator pentru mine cel putin. Ne astepta o masa bogata ca doar eram infometati dupa atata umblatura. Vom servi doar preparate cu specific local. Bors de inotatoare sau eu mai stiu ce in saramura si cu mamaliguta.
Ploua ca si cum ar fi ultima stropeala inainte sa apara Noe pe firmament. Lumina frontalei se reflecta in perdeaua de picuri. Nu vad mare lucru asa ca privesc in pamant si la picioarele partenerului de drumetie. Ce-o fi fost in mintea mea? Cum am calculat timpul necesar traseului daca de o ora si ceva jucam in filmul “Cei doi somnambuli ai Retezatului”, varianta castigatoare la Zmeura de Aur? Care era planul de bataie? A da, eu l-am facut:
Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Bordul Tomii – Lacul Pietrele – Saua Bucura – Varful Peleaga – Varful Papusa – Capul Vaii Rele – Portile Inchise (n.a.: pentru mine ferecate cu lantu’ petrecut de treizeci de ori pe putin) – Lacul Gales – Cabana Pietrele.
Papushe si posetul la Cabana Pietrele
Read More »Retezat, cand se lasa seara peste Valea Rea! (2009)