Povesti de Vara

Remarcare in Ciucas, printre rhododendroni. Nu degeaba Muntelui Rosu i se zice Muntele Rosu.

De obicei cand se intampla cele povestite mai jos e dimineata zilei de luni, orele 06.30 trecut fix. Cocosul din telefon racneste apocaliptic stresand timpanele şi stricându-mi visele roz, cu rhododendroni. Imi incerc fortele in timp ce ma ridic cu greu din pat. E moale, asternuturile sunt curate si miros a mine. Pun talpile in pamant, adica pe covorul plusat si crem. Sunt umflate si nu suporta atingerea podelei. Calc cu grija, cine stie de ce ma pot lovi. Ajung la telefon si ii sting urletele. Ma asez pe scaun si incerc sa ma dezmeticesc. Merge o cafea. Dar sa ma mai intind putin inainte. Nu dureaza mult pana cocosul atinge iar decibeli de nesuportat, talpile umflate iar ating covorul, iar sting durerea orologiului, iar in pat??? Mai bine nu, hai la cafea.

Capul imi e umflat si mare si se intreaba daca ala dintre urechi e acolo si stie macar cum il cheama. In timp ce caut ibricul, zaharul si cafeaua ma gandesc cu incetinitorul la ce voi imbraca. Aleg de fiecare data ceva costumatie lejera, sporty spice, in conformitate cu incaltamintea care sigur va fi comoda si foarte larga, ca sa incapa talpile in ea. Calc ca pe ace si imi transfer lucrurile dintr-o geanta in alta. Telefoane, acte, legitimatii. In drum spre baie ocolesc rucsacul pe jumatate desfacut, ma lovesc de betele de trekking, ma impiedic de bocanci si alte chestiuni de obicei dureroase pentru talpi. Despre care deja am precizat ca sunt umflate. Tot cu incetinitorul ma spal pe fata si ridic privirea sa ma admir in oglinda. Lucru nu neaparat admirabil. Parul imi e valvoi, lucru cert ca am adormit cu el ud. Macar am avut puterea sa il spal tarziu in noapte. In timp ce incerc sa imi linistesc meteoritul din freza suflu in cafea si ma uit cu jind la pat. De ce nu mi-am luat eu o zi libera oare?

Ciucas remarcare Chirusca Curmatura Stanei Boncuta (11)Read More »Remarcare in Ciucas, printre rhododendroni. Nu degeaba Muntelui Rosu i se zice Muntele Rosu.

Si-am plecat sa “cucerim” Diana

  • by

Acolo e “Degetul lui Anghelide”. Ăla mare sau ăla mic? întreb nevinovată. Mai multe perechi de ochi se întorc mustrătoare dar când văd emitentul întrebării încep să aibă sclipiri zâmbăreţe. Noroc că mă ajută faţa, ce să zic mai mult.

Las în spate trupă de cercetaşi cu urechile ciulite la explicaţiile lui Mugurel şi ochii îndreptaţi spre peretele alb cu vinişoare verzi al Craiului. Greu se mai urcă dealul după o seară de distracţie. M-a obosit mai rău dansul cu domnul Ninel decât tot traseul de sâmbătă. Din păcate nici paşii nu i-am învăţat.Read More »Si-am plecat sa “cucerim” Diana

Hai hui prin Piatra Craiului, Spirla si Umerii Pietrei Craiului

Imi era atât de foame încât aş fi mâncat şi coada ursului din rezervaţie fără probleme ulterioare de digestie. Barbecue să fie. Cu astfel de simţăminte am păşit pe iarba arondată pensiunii Vlad pe care urma să o calc în următoarele zile. N-am fost cea mai simpatică persoană prima jumătate de ora dar după ce am pus stomacul la cale am început să recunosc oamenii, mulţi deja ştiuţi culmea. Cu restul am făcut cunoştinţă pe parcurs, de-a lungul celor două zile de plimbări din seria “Prin munţi cu Asociaţia Montana Carpaţi” de data asta în Piatra Craiului.

piatra-craiului-plaiul-foii-refugiul-spirla-40Read More »Hai hui prin Piatra Craiului, Spirla si Umerii Pietrei Craiului

Nerlingeeeer, da’ ce fata ai!

O faţă nouă, vă zic eu. De chirurgia estetică s-a ocupat Asociaţia Montana Carpaţi în colaborare cu Serviciul Public Salvamont Argeş, o nouă etapă a programului „Voluntar în Carpaţi”. Munca efectivă a constat în transportul materialelor de construcţie (nisip, ciment, unelte şi voluntarii cu tot cu ele) de la cabana Capra până la monument, refacerea acestuia şi serbarea zilei de naştere a lu’ Mitză ca premiu în caz de comportament exemplar. Vă daţi seama ce sârguincioşi am fost?

nerlinger-refacere-fagaras-38Read More »Nerlingeeeer, da’ ce fata ai!

Remarcare Negoiu cu Voluntarii Sufletzelle

Oooofff dacă aţi şti cum am pierdut eu trenul şi am alergat după al doilea şi până la urmă am întâlnit Voluntarii din Carpaţi şi ne-a plouat şi am cărat pe noi şi pe provizii de la cariere până sus la cabana Negoiu şi am coborât a doua zi după scripturile lu’ Florin şi iar am cărat provizii de data asta în vopseluri şi a început remarcarea şiiiiiii… m-am întors acasă prea devreme. Spor la treburi! Ne vedem la următoarea!

remarcare-negoiu-01

Nu mă ţine vara deloc la şes, mă mănâncă tălpile grav şi nu de la ciuperca piciorului. Ştirile remarcărilor şi turelor de peste tot din Carpaţi bocancul curat nu mi-l lasă. Read More »Remarcare Negoiu cu Voluntarii Sufletzelle

Muntii Vrancei cu galeata-n mana. Remarcare Soveja Zboina Neagra.

Că mi-s mândră sovejeancă am ţinut să mă laud peste tot aşa că ocazia remarcării traseului Soveja Zboina Neagră nu m-a lăsat indiferentă. Nu mi-aş fi iertat prea curând absenţa la “operaţiunea bidineaua”, operaţiune care de fapt e mult mai complexă decât mi-aş fi închipuit.

remarcare-vrancei-soveja-zboina-neagra-10

Soveja (595m) – Şezătoarea Lupilor (1050m) – Cabana forestieră Zboina (1250m) – Vârful Zboina Neagră (1350m).

Marcaj cruce roşie.Read More »Muntii Vrancei cu galeata-n mana. Remarcare Soveja Zboina Neagra.