Fiecare cu maratonul lui. Drumul Granicerilor la pas de fuga. Suporter la Marathon 7500.
A treia oara intr-un loc in juma’ de an nu-i de ici de colo pentru un om care se plictiseste destul de repede de orice mai putin de mult iubitul Iezer. Daca stau si ma gandesc putea sa fie chiar a patra dar Fulgerica s-a impotrivit. Cum nu prea-mi place sa ma gandesc la ce-a fost sau la ce va fi constat ca iar ma aflu la Padina. De data asta e vara si iarba verde. Tres ciudat.
Prima data am ajuns innotand prin zapada via Saua Laptici, stilul fluture cu parazapezi. A doua amerizare a fost tot prin zapada dar cu terebentina la dos din cauza de frica de urs via Nucet si Lacul Bolboci. A treia trebuia sa fie via Babele da’ n-a fost sa fie ca am fost impiedicati de niste chestii gen fortele naturii aka warriors of the world united. A patra oara am ajuns la Padina cu masina via Saua Dichiului si s-a incadrat in categoria e frumos da’ nu pentru cardiaci si persoane cu rau / frica de inaltime.
Panorama din Saua DichiuRead More »Fiecare cu maratonul lui. Drumul Granicerilor la pas de fuga. Suporter la Marathon 7500.