Am participat si eu odata la un concurs…

Ca merg pe munte mult si des stie orice cititor al blogului meu. Cazarea de obicei e la cabana / refugiu si cand nu se poate si nu se poate hai ca stau si la cort. Da’ sa nu vina ursu, sa nu bata vantu, sa nu fie furtuna, sa sa sa …

Azi sarind din feed in feed am gasit pe blogul lui Alice o oferta pe care n-o pot refuza fizicului meu, sigur s-ar simti bine la 5 stelute in Predeal. Trebuie doar sa raspund la 5 intrebari si sa am putin noroc :).Read More »Am participat si eu odata la un concurs…

Delta Dunarii si fricile copilariei

Minivacanta muncitoreasca ce s-a invartit in jurul zilei de 1 mai 2012 dupa lungi dezbateri am decis ca o vom dedica Dobrogei. De ce? Pentru ca merita, normal. Plecam cu intarziere ceea ce duce la alte si alte intarzieri. Fiecare pare-se ca a uitat cate ceva asa ca mai un Lidl in Slobozia, mai un magazin cu de toate pe marginea drumului si se face trecut de ora pranzului cand ajungem in Greci, mai exact in afara lui la Manastirea de Leac.

Cum inspiratele paragrafe de mai jos nu sunt dedicate Pricopanului, Tutuiatului, testoaselor si nici arsitei indurate in timp ce exploram ogoarele gospodarilor din Macin sar cu relatarea la momentul in care aruncam o ultima privire hercinicilor si telefonam gazdei din Murighiol sa-i confirmam sosirea. Inceputul suna promitator pentru mine cel putin. Ne astepta o masa bogata ca doar eram infometati dupa atata umblatura. Vom servi doar preparate cu specific local. Bors de inotatoare sau eu mai stiu ce in saramura si cu mamaliguta.

delta-dunarii-alb-negru-5

Read More »Delta Dunarii si fricile copilariei

Revelion Curmatura, Piatra Craiului

Bucuresti. Gara de Nord. 30 decembrie 2012. Orele 09.40 trecute fix. 10 grade cu minus in termometre. Masor cu atentie maxima gresia din gara, cine stie ce descopar. Topai de pe un picior pe celalalt. Nu-mi simt degetelele de la picioare iar cele de la maini ingheata pe o sticla de 2 litri cu apa plata. Nu gasesc manusile. Trenul pare ca ar vrea sa se gareze in ultimul moment, sa ne fragezim in asteptarea lui. N-avem locuri dar ce mai conteaza. Deseara o sa ma lafai in paturi moi la cabana, caldura sobei o sa ma moleseasca daca nu reuseste altceva intre timp, o sa dardai in drum spre buda sperand sa nu alunec, o sa-mi doresc un dus mai mult ca sigur la un moment dat, apa “oparita” de izvor va da un gust aparte periajului dentar – de smalt croit, cu putin noroc de vreme buna ajung si pe creasta… Un nou revelion la altitudine incepe, de data asta in Piatra Craiului, la Cabana Curmatura – 1470m.

revelion-curmatura-piatra-craiului-36

Read More »Revelion Curmatura, Piatra Craiului

Twilight, cand alegerea ar fi trebuit sa fie usoara. Racitura sau Blanita?

Relatia mea cu filmele e speciala. Eu nu ma uit la ele, nici ele la mine. Sau vizionez cu intarziere, cand filmul deja a facut istorie. De exemplu “Tacerea Mieilor”. Mi-a placut si am tinut sa impartasesc asta prietenilor mei plina de entuziasm. Ce film bun am vazut, cum joaca Anthony Hopkins, etc. In loc sa ma aprobe clipeau des, plini de uimire.

–          Hello Andreea! Filmul a aparut acum 10 ani!

–          A, bun. Eu acum l-am vazut. Pentru mine-i nou.Read More »Twilight, cand alegerea ar fi trebuit sa fie usoara. Racitura sau Blanita?

Padina, cu soarele in fata. Robin, tu esti?

Incerc sa deschid pleoapele dar imi dau lacrimile. Soarele in combinatie cu zapada dauneaza grav vederii. O simt pe propria mea retina, nu ca mi-ar fi spus-o nenea doctorul cand eram mica si nu vedeam Serbarile Zapezii la Izvorul Muresului.  Scormon in capacul rucsacului. Sa fi uitat chiar ochelarii de soare acasa? Imposibil. In 99% din cazuri sunt primii pusi in rucsac alaturi de frontala si de genunchiere. Gata, i-am gasit. Ce bine.

Suntem la Cota 2000 Sinaia, aproape de baza Salvamont. Alexandra, de fapt Cristi din ce imi aduc aminte,  isi lasa scrisoarea in usa casutei rosii si cochete.  Coboram pe marginea partiei de schi cea numerotata optimist 13 uitandu-ne la telescaunele care parca stau si atunci cand merg. Sau poate chiar nu circula deoarece nu vad picior de schior pe partie. Leaota ne saluta din departare. Strunga Mare, Cheile Horoabei si chiar iubitul meu Drum al Granicerului sunt clare in fata noastra. Frumoasa anatomie a Bucegilor, partea vestica.Read More »Padina, cu soarele in fata. Robin, tu esti?