povesti haioase

Depozitul pe termen lung

Fac ce fac câteodată şi scot bani de pe card de care nu am nevoie decât parţial când plec teleleu pe poteci că (încă) nu s-au inventat mall-urile prin căldarea Malaiestiului. Fapt pentru care mai las din ei într-una din cărţile pe care le găsesc bloc aşezate una peste alta pe masă că nu mai au loc în bibliotecă. Nu vreau să îmi sugerez gradul de cultură, chiar sunt oarecum dezamăgită de ritmul în care evoluez de când sunt bombonieră în Candy Crush. Trebuie să iau măsuri până nu dau în diabet şi în dependenţă.Read More »Depozitul pe termen lung

Calea Ferentari nr. 18. Un an plin de amintiri… parfumate

  • by

Viaţa la ultracentral în Amzei nu-mi oferea suficientă adrenalină prin 2002 aşa că schimbarea a venit de la sine. Cu căţel şi purcel dar fără televizor am ajuns în Ferentari, mai pe la începutul cartierului. Calea Ferentari nr. 18, mai exact. O mutare pe care mi-o doream deoarece până la acel moment nu reuşisem să locuiesc singură într-un perimetru numai al meu, bine definit. Obosisem după mult trai în comun, întâi în cămine studenţeşti (un an în Moxa, unul în Agronomie şi unul în Occidentului) şi apoi în apartamentul din Amzei. Această viaţă în comun are şi ea farmecul ei şi încă o regret. Sau poate regret anii apuşi în care rezistam la acest stil. Cert este că la acel moment vroiam o schimbare.

Criteriul cel mai important în căutarea viitorului loc de trăi a fost financiar, o chirie cât mai mică. Aşa că 70 dolari pe o garsonieră de 42 mp suna în triluri de privighetoare pentru o studentă în an terminal. Ce mai conta că e în Ferentari. Read More »Calea Ferentari nr. 18. Un an plin de amintiri… parfumate

Ajun de Craciun 2013

Decembrie 24, an 2013. Orele în jur de 17.00. Mama we are comiiiin’ home. Deocamdată pe la Râmnicu Sărat dar avansăm. Şi melcul ţuşti.

Tastez dintr-un morman de bagaje, coatele lipite de corp şi laptopul în poale cu grijă să nu deranjez stick-ul de net, doamne fereşte să pierd banda. În stânga pe banchetă rucsacul aţipeşte pe umăr, îi mai dau din când un ghiont când începe să sforăie mai tare.

dear santa

X-box-ul lu’ fratello (age 29, still believe în Santa) e pe la picioare prieten cu beţele mele de tracking, coloniştii din CatanRead More »Ajun de Craciun 2013

Radler-ul si aspirina

  • by

Aseară am ajuns acasă la orele 22.30 de la serviciu. Răcită cobză. Îmi era puţin foame dar nu aveam nimic în frigider. Cum închisese la Auchan m-am resemnat, n-o fi foc să stau nemâncată – tot a trecut de 6 seara.

Mai grav e că trebuia să iau o aspirină, două şi… apă minerală n-aveam, apă plată n-aveam, sucurile erau bocnă la frigider, apă de la robinet nu-mi venea să beau (are impurităţi plus că o să mă umplu de calcar… precum maşina de spălat). Când ce să vezi. Noroc pe capul meu. Ieri primisem din partea companiei un bax de Holsten Radler 0.33l ce trona nestingherit lângă uşă, la intrare. Read More »Radler-ul si aspirina

Paste fericit mielule! Viata din spatele geamului … reflexiv

  • by

Păsărelele cântă, zambilele au apărut (probabil deja ofilit) în ronduri, copăceii plesnesc de muguri, soarele e sexy, zilele libere vin cu viteza melcului dar măcar vin, cu ele poate vine şi prima de miel, totul merge bine şi în principiu viaţa e minunată. Am o zi bună rău, ruptă de cotidian.

Continuând în tradiţia zilei bune… freza stă bine, am o pereche de cizme care pune în valoare pulpele subţiri şi zvelte plus o fustă muleu ce sugerează dar nu arată, am prins autobuzul pentru prima dată în ultimele două săptămâni învingând la proba alergare pe tocuri în încurajările băieţilor de la Spălătoria Auto de lângă staţia ratb. Read More »Paste fericit mielule! Viata din spatele geamului … reflexiv

Angel si cartofi prajiti (iunie 2011)

Mi-am propus mai demult să povestesc despre oamenii care până acum mi-au marcat existenţa, dar nu ştiu dacă voi reuşi să mă ţin vreodată de promisiunea aceea. Si dacă ei vor fi sau nu de acord. Acum sunt cumva într-o dispoziţie în care trebuie să profit de mine şi să scriu…

Ştiţi vorba aceea, cu prima impresie … eh, eu nu vreau să redau prima impresie neapărat ci primele momente pe care mi le aduc aminte despre un om. Şi pentru că tot povestesc într-o postare de “naşa” de botez a blogului aradeanca.com, iată cum m-au chinuit amintirile.Read More »Angel si cartofi prajiti (iunie 2011)