Din garsoniera mea

Reflexia luminii. Studiu de caz

  • by

Era o seară târzie de toamnă. Picături mari şi reci i se prelingeau pe faţă. Ploaia era doar o scuză pentru lacrimi.

  • Eşti ok?
  • Da. De ce întrebi?
  • Nici eu nu ştiu. Mi s-a părut potrivit.
  • Sunt, dar am avut şi zile mai bune.
  • Ştii că se zice că mai bine regretăm ce s-a întâmplat decât ce nu s-a întâmplat.
  • Ştiu dar prefer să nu gândesc acum aşa. Read More »Reflexia luminii. Studiu de caz

Ajun de Craciun 2013

Decembrie 24, an 2013. Orele în jur de 17.00. Mama we are comiiiin’ home. Deocamdată pe la Râmnicu Sărat dar avansăm. Şi melcul ţuşti.

Tastez dintr-un morman de bagaje, coatele lipite de corp şi laptopul în poale cu grijă să nu deranjez stick-ul de net, doamne fereşte să pierd banda. În stânga pe banchetă rucsacul aţipeşte pe umăr, îi mai dau din când un ghiont când începe să sforăie mai tare.

dear santa

X-box-ul lu’ fratello (age 29, still believe în Santa) e pe la picioare prieten cu beţele mele de tracking, coloniştii din CatanRead More »Ajun de Craciun 2013

Barbatul cu pantaloni cu pestisori

In anul doi de facultate mi-am achiziţionat o pereche de pantaloni până la genunchi,  model fustă pantalon. Coloraţi, cu nişte peştişori pe ei. Se asortau cu un tricou albastru cerneală Pelican puţin lălâu. I-am purtat peste tot. Au cunoscut deopotrivă băncile ASE-ului cât şi pe cele Regiei cu tot ceea ce implică ea. Timpurile fiind destul de vechi şi eu nevinovată nu mi-am dat seama că de fapt erau nişte boxeri bărbăteşti.

pestisori

Pe măsură ce se învecheau am început să îi port în casă, nu m-am despărţit de ei. Deoarece au cunoscut vremuri pe care nici un alt pantalon nu putea să le cunoască vreodată.Read More »Barbatul cu pantaloni cu pestisori

Omul caruia niciodata nu ii iese din prima

La facultate ca să mă înscriu am fost de două ori. Pe motiv că prima dată mi-am uitat buletinul şi am reuşit doar o vizită faină în Bucureşti cu tata.

aradeanca-3

La şcoala de şoferi tot de două ori pentru că prima dată instructorul intrase în concediu fix când mi-am făcut eu curaj. Bine, de două ori am dat şi examenul pentru permis dar în acest caz doar pentru că sunt foarte pricepută la şofat.Read More »Omul caruia niciodata nu ii iese din prima

Radler-ul si aspirina

  • by

Aseară am ajuns acasă la orele 22.30 de la serviciu. Răcită cobză. Îmi era puţin foame dar nu aveam nimic în frigider. Cum închisese la Auchan m-am resemnat, n-o fi foc să stau nemâncată – tot a trecut de 6 seara.

Mai grav e că trebuia să iau o aspirină, două şi… apă minerală n-aveam, apă plată n-aveam, sucurile erau bocnă la frigider, apă de la robinet nu-mi venea să beau (are impurităţi plus că o să mă umplu de calcar… precum maşina de spălat). Când ce să vezi. Noroc pe capul meu. Ieri primisem din partea companiei un bax de Holsten Radler 0.33l ce trona nestingherit lângă uşă, la intrare. Read More »Radler-ul si aspirina