Descopera Romania

Curmatura, revelion cu blana si mustati, part 1

Revelionul petrecut la Curmatura a fost mai fain decat ma asteptam, asta-i clar. Singura dezamagire WC-ul, care n-a fost chiar in fundul padurii din pacate. Doream cu ardoare retrairea senzatiilor hard-core de la Negoiu dar n-a fost sa fie. In rest numa’ de bine.

Prieteni vechi si noi dar toti faini, trasee micute dar pline de adrenalina, frontale cu baterii pe terminate si aproape bezna din Poiana Zanoaga, apa “oparita” de izvor care da un gust aparte periajului dentar – de smalt croit, mancare savuroasa si pe saturate, grade in pahare ce au facut din fiecare un mic Duncan MacLeod din clanul MacLeod in lupta cu frigul, soare caldut numa’ bun sa te bronzezi in timp ce dezlegi enigme alaturi de Minerva Tutovan, joci carti (wist, rent), ghicesti ce-i trece prin cap vecinului sau ce e pe fruntea ta sau esti ditamai strategul colonistilor din Catan. Dau o oaie pe niste grane… Stiu, sunt porcusorul roz? … E obiect? E din metal? Cam asa vuiau cuvintele printre enigmele Samuraiului.Read More »Curmatura, revelion cu blana si mustati, part 1

Iezer Papusa si caznele Gradisteanului

Multe se pot spune despre Iezer Papusa, toate importante. Nu stiu daca am precizat totusi cel mai important aspect – e muntele meu de suflet. Tinandu-se cont de titulatura pe care i-am acordat-o, in plus avand grija dinainte ca lumea sa stie de investitura, cu ocazia zilei onomastice editia 2011 am primit cadou o excursie spre inaltimile mult iubitului, de data aceasta pe varful Papusa (2391m). Si ce bine e cand tu stai si altii se agita sa organizeze.

Traseul: Cabana Voina – Cabana Cuca – Saua Gradisteanu – Varful Papusa si retur la Cabana Cuca.

3 decembrie 2011. Echipata cu fata vesela de sarbatorit caruia i s-a indeplinit dorinta plec din fata cabanei Voina. E mult prea cald pentru luna lui Undrea. Parca mi-as da din haine jos, parca nu mi-as da. Parca as bea niste apa, parca n-as bea. Intre atatea indoieli nici nu-mi dau seama cand in fata imi apare Cuca. Nu-i urata la o prima vedere (a mea) dar nu zabovim mult deoarece Miss Papushe ne asteapta inainte de caderea serii si se cade sa fim punctuali cu o doamna respectabila.

iezer-papusa-cuca-gradisteanu-01Read More »Iezer Papusa si caznele Gradisteanului

Apocalipsa, Paltinis si revelion la Rasinari

Acum ca am scapat de Apocalipsa ma simt mai bine. Ma stresa ideea sfarsitului lumii, tare rau imi parea sa se intample nenorocirea acum cand ma simt asa de bine in pielea mea, atat de tanara si cu multe draft-uri in tolba laptopului.

O mica strangere recunosc ca am avut in seara lui 21 pe masura ce inaintam in complexul ce imi adapostea locuinta deoarece se afla intr-o sublima bezna. Sa vezi ca suntem selectionati pentru sfarsitul lumii, alesii Enelului. Ca si Enelul asta nu isi poate alege decat un neam de supravietuitori si toata lumea stie ca viata la Rasarit de Soare e aspra, grea, te caleste si te tine in alerta. Pe scara blocului am intalnit si veriga slaba: “Doamna, se poate sa urc cu dumnevoastra? Ca mi-e frica.” aud de la un colocatar. Read More »Apocalipsa, Paltinis si revelion la Rasinari

Muntii Latoritei. Chei, lacuri de acumulare, salbaticie si momente de ratacire

De poveste Dumbrava Minunata cu ale sale Piramide, pacat ca o parasim asa repede. Alta ne era tinta si anume muntii Latoritei. Trecem prin defileul Oltului, admiram Cozia cu al sau releu apoi cotim stanga spre Voineasa. Asfaltul tiveste frumos lacul de acumulare Bradisor. Cu pasi repezi, sau mai degraba anvelope incinse, ne indreptam spre comuna Malaia, satul Ciungetu (altitudine 650 metri). Acolo dibuim in frigul amurgului si oboselii pricinuita de un drum lung acoperisul nostru pentru  urmatoarele trei nopti – vila Remmar. Asta daca ne iesea pasenta si ne intorceam in fiecare noapte acasa. Poate dormim o noapte in padure, mai stii?

Tura programata pentru prima zi era o incursiune in niste munti de care, sincer marturisesc, nu auzisem cu cateva saptamani inainte de a-i lua la picior. Urma sa vedem Valea si Cheile Latoritei, Lacurile de acumulare Petrimanu (1130 m) si Galbenu (1304 m), Iezerul Latoritei si cascada Moara Dracilor.

muntii_latoritei_klein-detaliu

Balauring in Muntii LatoriteiRead More »Muntii Latoritei. Chei, lacuri de acumulare, salbaticie si momente de ratacire

Fundatica, the outer limits

E aproape de miezul noptii, luna e mare si plina ca o gogoasa sus pe cer iar eu ma zgaiesc la ea cu ochii cat cepele. Nici nu-mi dau seama cand incep sa ma intreb cu voce tare. Oare pe unde suntem? Sau mai bine zis unde trebuie sa ajungem?

Raspunsurile nu intarzie sa apara. Rapid imi dau seama ca suntem o masina de dezorientati. In Fundatica trebuie sa ajungem dar acum tocmai am intrat in Fundata. In concluzie nu mai e mult ca Fundatica e langa, la vreo 5 kilometri. Da da si am inteles ca dupa pensiunea unde am fost in ianuarie trebuie sa fim atenti ca urmeaza un podet, niste pubele si apoi o intersectie unde facem stanga si am ajuns. Aha. Asa facem. Da’ totusi, unde e pensiunea unde am stat in ianuarie? Dar daca au mutat pubelele? Era pe stanga sau era pe dreapta?Read More »Fundatica, the outer limits

Vulcanii Noroiosi la apus de soare si sfarsit de an. Judetul Buzau, obiective turistice

In caz ca nu stiati pe la 3000 de metri sub pamant se afla multe. Printre care si niste gaze naturale care se chinuie sa iasa la suprafata, imbulzindu-se ca neamu prost.  In drum spre iesire iau cu ele apa din panza freatica amestecata cu argila. Uite asa baldabac baldabac, fassss fassss, bulinute peste bulinute si balonase peste balonase din namol apar in lumea noastra vulcanasii sparcaiti.

In Europa prezenta dansilor nu este prea mare. Intalnesti cativa in Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Italia. Romania este si ea mandra posesoare de bule noroioase, cei mai cunoscuti fiind Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mici si Paclele Mari, pe raza comunelor Scortoasa si Berca din judetul Buzau.Read More »Vulcanii Noroiosi la apus de soare si sfarsit de an. Judetul Buzau, obiective turistice

Soveja, flori de toamna si file de istorie

Ca-mi promovez mereu satul bunicilor e bine stiut. Toamna trecuta pe vremea aceasta povesteam cu dor in piept de el. A fost sa fie povestea mea de suflet desi putine cuvinte a mai avut. Fie vorba intre noi si patru pereti goi nici cu istorisirea emisa in lumea cea mare nu mi-e rusine deloc. Cum toamna a revenit draga de ea, cu tot cu ploile reumatice dragele de ele, m-am gandit si eu draga de mine sa revin cu o istorioara sovejeana.

Se spunea ca intr-o zi cu soare lipsa si cu doua dimineti o Andree plina de impuls fotografic (ceea ce nu o caracterizeaza defel) isi scotea din masina piciorusul delicat incaltat intr-un condur cu talpa Vibram calcand fix intr-o balta maloasa. Detalii demne de muritorii de rand fapt pentru care nu insist.Read More »Soveja, flori de toamna si file de istorie