Din muntii mei

Curmatura, revelion cu blana si mustati, part 1

Revelionul petrecut la Curmatura a fost mai fain decat ma asteptam, asta-i clar. Singura dezamagire WC-ul, care n-a fost chiar in fundul padurii din pacate. Doream cu ardoare retrairea senzatiilor hard-core de la Negoiu dar n-a fost sa fie. In rest numa’ de bine.

Prieteni vechi si noi dar toti faini, trasee micute dar pline de adrenalina, frontale cu baterii pe terminate si aproape bezna din Poiana Zanoaga, apa “oparita” de izvor care da un gust aparte periajului dentar – de smalt croit, mancare savuroasa si pe saturate, grade in pahare ce au facut din fiecare un mic Duncan MacLeod din clanul MacLeod in lupta cu frigul, soare caldut numa’ bun sa te bronzezi in timp ce dezlegi enigme alaturi de Minerva Tutovan, joci carti (wist, rent), ghicesti ce-i trece prin cap vecinului sau ce e pe fruntea ta sau esti ditamai strategul colonistilor din Catan. Dau o oaie pe niste grane… Stiu, sunt porcusorul roz? … E obiect? E din metal? Cam asa vuiau cuvintele printre enigmele Samuraiului.Read More »Curmatura, revelion cu blana si mustati, part 1

Iezer Papusa si caznele Gradisteanului

Multe se pot spune despre Iezer Papusa, toate importante. Nu stiu daca am precizat totusi cel mai important aspect – e muntele meu de suflet. Tinandu-se cont de titulatura pe care i-am acordat-o, in plus avand grija dinainte ca lumea sa stie de investitura, cu ocazia zilei onomastice editia 2011 am primit cadou o excursie spre inaltimile mult iubitului, de data aceasta pe varful Papusa (2391m). Si ce bine e cand tu stai si altii se agita sa organizeze.

Traseul: Cabana Voina – Cabana Cuca – Saua Gradisteanu – Varful Papusa si retur la Cabana Cuca.

3 decembrie 2011. Echipata cu fata vesela de sarbatorit caruia i s-a indeplinit dorinta plec din fata cabanei Voina. E mult prea cald pentru luna lui Undrea. Parca mi-as da din haine jos, parca nu mi-as da. Parca as bea niste apa, parca n-as bea. Intre atatea indoieli nici nu-mi dau seama cand in fata imi apare Cuca. Nu-i urata la o prima vedere (a mea) dar nu zabovim mult deoarece Miss Papushe ne asteapta inainte de caderea serii si se cade sa fim punctuali cu o doamna respectabila.

iezer-papusa-cuca-gradisteanu-01Read More »Iezer Papusa si caznele Gradisteanului

Apocalipsa, Paltinis si revelion la Rasinari

Acum ca am scapat de Apocalipsa ma simt mai bine. Ma stresa ideea sfarsitului lumii, tare rau imi parea sa se intample nenorocirea acum cand ma simt asa de bine in pielea mea, atat de tanara si cu multe draft-uri in tolba laptopului.

O mica strangere recunosc ca am avut in seara lui 21 pe masura ce inaintam in complexul ce imi adapostea locuinta deoarece se afla intr-o sublima bezna. Sa vezi ca suntem selectionati pentru sfarsitul lumii, alesii Enelului. Ca si Enelul asta nu isi poate alege decat un neam de supravietuitori si toata lumea stie ca viata la Rasarit de Soare e aspra, grea, te caleste si te tine in alerta. Pe scara blocului am intalnit si veriga slaba: “Doamna, se poate sa urc cu dumnevoastra? Ca mi-e frica.” aud de la un colocatar. Read More »Apocalipsa, Paltinis si revelion la Rasinari

Muntii Latoritei. Chei, lacuri de acumulare, salbaticie si momente de ratacire

De poveste Dumbrava Minunata cu ale sale Piramide, pacat ca o parasim asa repede. Alta ne era tinta si anume muntii Latoritei. Trecem prin defileul Oltului, admiram Cozia cu al sau releu apoi cotim stanga spre Voineasa. Asfaltul tiveste frumos lacul de acumulare Bradisor. Cu pasi repezi, sau mai degraba anvelope incinse, ne indreptam spre comuna Malaia, satul Ciungetu (altitudine 650 metri). Acolo dibuim in frigul amurgului si oboselii pricinuita de un drum lung acoperisul nostru pentru  urmatoarele trei nopti – vila Remmar. Asta daca ne iesea pasenta si ne intorceam in fiecare noapte acasa. Poate dormim o noapte in padure, mai stii?

Tura programata pentru prima zi era o incursiune in niste munti de care, sincer marturisesc, nu auzisem cu cateva saptamani inainte de a-i lua la picior. Urma sa vedem Valea si Cheile Latoritei, Lacurile de acumulare Petrimanu (1130 m) si Galbenu (1304 m), Iezerul Latoritei si cascada Moara Dracilor.

muntii_latoritei_klein-detaliu

Balauring in Muntii LatoriteiRead More »Muntii Latoritei. Chei, lacuri de acumulare, salbaticie si momente de ratacire

Fundatica, the outer limits

E aproape de miezul noptii, luna e mare si plina ca o gogoasa sus pe cer iar eu ma zgaiesc la ea cu ochii cat cepele. Nici nu-mi dau seama cand incep sa ma intreb cu voce tare. Oare pe unde suntem? Sau mai bine zis unde trebuie sa ajungem?

Raspunsurile nu intarzie sa apara. Rapid imi dau seama ca suntem o masina de dezorientati. In Fundatica trebuie sa ajungem dar acum tocmai am intrat in Fundata. In concluzie nu mai e mult ca Fundatica e langa, la vreo 5 kilometri. Da da si am inteles ca dupa pensiunea unde am fost in ianuarie trebuie sa fim atenti ca urmeaza un podet, niste pubele si apoi o intersectie unde facem stanga si am ajuns. Aha. Asa facem. Da’ totusi, unde e pensiunea unde am stat in ianuarie? Dar daca au mutat pubelele? Era pe stanga sau era pe dreapta?Read More »Fundatica, the outer limits

Revelion 2012 la Cabana Negoiu

Porumbacu de Sus. 30 decembrie 2011. Frig si nu prea. Bucurosi de revedere ne reunim cu prietenii din Cluj urmand ca la cabana Negoiu sa ne intalnim si cu un grup din Iasi. Bagajele se urca impreuna cu propritarii in camioneta domnului Nicodim, cel cu care am mers si in vara lui 2008 cand am plecat in cucerirea Negoiului. Aleg, ca si acum patru ani, sa merg in cabina cu dom’ sofer. Diferenta este ca acum mergem pe ziua, este zapada si dom’ sofer este putin mai surd. Mi-am dat seama rapid ca nu trebuie sa-l mai intreb nimic deoarece la orice intrebare se intorcea spre mine cu tot cu volanul: ce, ce? Si nu intotdeauna curba era in dreapta.

revelion-negoiu-urcare-1Read More »Revelion 2012 la Cabana Negoiu

Din lumea celor care nu cuvanta

Miercurea fara cuvinte si lumea celor care nu cuvanta, asta am pregatit astazi. Totusi nu ma pot abtine sa nu scriu cateva vorbulite, ma inspira natura.

Frumusetea se ascunde in cele mai nebanuite locuri. Coji scorojite de copaci, covoare de paie uscate, pietre reci si dure, toate iti pot oferi ceva placut retinei. Lumea celor care nu cuvanta e cea care face lumea noastra, a cuvantatorilor, mai frumoasa. Inima sa vezi e tot ce trebuie sa ai.

ciuperci-aurii

Auriu cu PalarieRead More »Din lumea celor care nu cuvanta